Ministerul Justitiei a formulat propuneri de modificare a celor 3 legi din domeniul sigurantei nationale
Ministerul Justitiei arata, intr-o precizare pentru MEDIAFAX, ca a formulat propuneri de modificare a celor trei legi din domeniul sigurantei nationale, respectiv Legea sigurantei nationale, a Serviciului Roman de Informatii si cea privind prevenirea si combaterea terorismului.
Ministerul Justitiei (MJ) a formulat propuneri de modificare a celor trei legi din domeniul sigurantei nationale sub forma de propuneri de amendamente la proiectul de Lege pentru punerea in aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale.
“Nu intelegem de ce se face referire la doua demersuri distincte. Dupa cum se stie, demersul este unul singur”, precizeaza MJ, subliniind ca amendamentele formulate vizeaza, in esenta, includerea in acest proiect a modificarii Legii 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, a Legii 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii si a Legii 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.
“Textele au primit avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si au fost transmise Senatului (unde se afla in dezbatere proiectul), prin Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul. Saptamana trecuta textele au primit aviz favorabil de la Comisia de drepturile omului, iar saptamana viitoare urmeaza a fi discutate la Comisia juridica”, precizeaza, pentru MEDIAFAX, Ministerul Justitiei.
Amendamentele la Legea sigurantei nationale, prin care se modifica mecanismul de realizare a interceptarilor pe mandat de siguranta nationala, avizate in CSAT, au ajuns in Parlament direct in Comisia pentru drepturile omului, care si le-a asumat ca initiator, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Ministerul Justitiei (MJ) a initiat un proiect prin care sunt corectate o serie de necorelari din legile care stabilesc sanctiuni penale, in completarea legii de aplicare a Codului de procedura penala, fiind operate unele modificari inclusiv asupra Legii sigurantei nationale. MJ a propus o serie de amendamente la aceeasi lege, fiind prevazute intr-o anexa la proiect in care este modificat mecanismul care face posibila interceptarea convorbirilor pe mandat de siguranta nationala.
Potrivit unor surse oficiale contactate de MEDIAFAX, anexa cu amendamentele care privesc Legea sigurantei nationale si modifica mecanismul interceptarilor ar fi facut obiectul unui aviz al CSAT. Mai mult, despre unele reglementari propuse se face referire intr-un aviz al CSM, dar aceste prevederi nu au fost inaintate in mod oficial Parlamentului. Ele au devenit, insa, amendamente asumate ca initiator, in 18 martie, de catre Comisia pentru drepturile omului din Senat, care a inaintat aviz favorabil Comisiei juridice, unde urmeaza sa fie dezbatute si votate saptamana viitoare.
Procurorul general si presedintele ICCJ decid mandatele pe siguranta nationala
Modificarile propuse pentru Legea sigurantei nationale vizeaza eliminarea posibilitatii ca procurorul sa emita mandat de interceptare si alte activitati de culegere de informatii, aceasta sarcina ramanand in atributia presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).
Mai exact, in actuala forma a Legii sigurantei nationale se prevede ca, in cazul care sunt constatate activitati care ar constitui amenintari la adresa sigurantei nationale, organele cu atributii in domeniul sigurantei nationale pot cere procurorilor, anume desemnati de catre procurorul general, autorizarea interceptarilor si a altor activitati informative. Solicitarea pentru autorizarea activitatilor specifice trebuie sa cuprinda “date sau indicii” din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa sigurantei nationale.
In forma propusa pentru modificare propunerea de autorizare se inainteaza procurorului general de pe langa ICCJ, care examineaza solicitarea sub “aspectul legalitatii si temeiniciei”, in termen de 24 de ore, ori in cazurile urgente de catre procurori anume desemnati de procurorul general.
Ulterior, procurorul general poate solicita presedintelui ICCJ autorizarea interceptarii, daca apreciaza intemeiata solicitarea ori in caz contrar respinge propunerea de interceptare printr-o ordonanta motivata.
In cazul in care propunerea de interceptare este inaintata presedintelui ICCJ, aceasta este examinata de urgenta in camera de consiliu de catre unul din judecatorii anume desemnati de presedintele ICCJ.
Totodata, propunerea de autorizare inaintata procurorului general trebuie sa cuprinda “date sau informatii” din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale, “prin prezentarea faptelor si circumstantelor pe care se intemeiaza propunerea”.
Citeste intregul articol aici >>
