Dreptul la uitare digitală: noi provocări, noi dileme

alexandra.caras/ April 11, 2019/ Articole/ 0 comments

Potrivit Transparency report, companiei Google i-au fost adresate din 29 mai 2014 până în prezent peste 3 milioane de cereri de ștergere URL în baza dreptului la uitare digitală. Majoritatea cererilor (88,6%) au provenit de la persoane private. Dintre acestea 55,6% au fost de-listate1. Amploarea fenomenului pune în evidență dilema inițială care a stat la baza creării dreptului la uitare digitală: găsirea unui just echilibru între apărarea dreptului la viață privată a persoanei și libertatea de exprimare, mai ales în ceea ce privește datelor sensibile [a se vedea cauza pendinte G. C. și Alții (C-136/17)].

O analiză detaliată a situațiilor speciale care au apărut la numai trei ani de la crearea pe cale pretoriană a dreptului la uitare digitală ne oferă asistent universitar Dorin Silviu Șchiopu în articolul publicat în Pandectele Române nr. 6/2018, Perspective ale Dreptului la Uitare Digitală (Dreptul la Înlăturare): Concluziile Avocatului General în Cauza G. C. și Alții (C-136/17).

[1] https://transparencyreport.google.com/eu-privacy/overview, consultată la data de 09.04.2019

ORIGINILE DREPTULUI LA UITARE DIGITALĂ

Dreptul la uitare digitală a apărut ca urmare a hotărârii pronunțate de CJUE pe 13 mai 2014 în cauza C-131/12 – Google Spain și Google. Ulterior și-a găsit consacrarea legislativă în Regulamentul general privind protecția datelor ce se aplică de la 25 mai 2018.

Acest drept „este rodul unei trimiteri preliminare privind interpretarea unor dispoziții ale Directivei nr. 95/46/CE, act normativ anterior fondării Google (1998) și contemporan începuturilor Internetului. Practic, prin hotărârea din 13 mai 2014, cauza C-131/12 – Google Spain și Google, CJUE a consacrat un drept al persoanelor fizice de a obține ca, atunci când numele lor este introdus într-un motor de căutare online, să nu mai apară anumite rezultate”, precizează Silviu Dorin Șchiopu în revista publicată de Wolters Kluwer România.

Referitor la echilibrul dintre noul drept și libertatea de exprimare autorul precizează: „Acest drept tinde a crea premisele uitării unor informații ce privesc persoana vizată ori de câte ori vizibilitatea excesivă antrenată de indexarea acestora aduce o atingere disproporționată drepturilor sale fundamentale prevăzute la art. 7 și art. 8 din Carta drepturilor fundamentale UE, respectiv dreptul la respectarea vieții private și dreptul la protecția datelor cu caracter personal, drepturi ce prevalează în principiu nu numai asupra interesului economic al operatorului motorului de căutare, ci și asupra interesului acestui public de a avea acces la informația respectivă cu ocazia unei căutări referitoare la numele acestei persoane.”

PROVOCĂRILE DREPTULUI LA UITARE DIGITALĂ ÎN DOMENIUL DATELOR SENSIBILE – Cauza G.C. și Alții (C-136/17)

ORIGINEA LITIGIULUI

Întrebările preliminare din cauza G.C. și Alții provin „dintr-o serie de litigii între Commission Nationale de l’Informatique et des Libertés (CNIL), autoritatea franceză de control în materia protecției datelor cu caracter personal și patru persoane care fiecare în parte au adresat plângeri autorității franceze de supraveghere pentru a obține înlăturarea unor link-uri care duceau către diverse site-uri ce figurau în lista de rezultate obținută în urma unei căutări efectuate pe baza numelor lor pe motorul de căutare al societății Google Inc.
Astfel, Consiliul de Stat francez (Conseil d’État) a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să clarifice unele aspecte privind implementarea dreptului la înlăturare”, precizează autorul în revista publicată de Wolters Kluwer România.

Silviu Dorin Șchiopu
atrage atenția că o viitoare decizie CJUE în această cauză ar putea duce la reconfigurarea dreptului la uitare digitală, iar direcțiile de evoluție pot fi deduse din Concluziile Avocatului General: „Întrucât interpretarea dată de CJUE poate reconfigura modul de aplicare a acestui drept la delistare, (…) Concluziile Avocatului General în Cauza G.C. și Alții (C-136/17) (…) ar putea anticipa conținutul viitoarei decizii a CJUE (déréférencement de données sensibles).

PROBLEME RIDICATE DE Cauza G.C. și Alții

Situațiile neclare, apar în cazul prelucrării unor categoriilor speciale de date de către operatorul unui motor de căutare, „mai exact metoda care trebuie aplicată în evaluarea dreptului la înlăturare atunci când este vorba fie de date care – deși nu sunt lipsite de interes pentru public, astfel că pot ajunge a fi relatate în cadrul unor articole de presă – sunt de o natură sensibilă ce justifică faptul că Directiva 95/46/CE interzice în principiu prelucrarea acestora, fie de date care conduc la faptul că lista de rezultate ce decurge din indexarea lor oferă o imagine de ansamblu a persoanei vizate radical incompletă sau inexactă”, se arată în articolul publicat în Pandectele Române nr. 6/2018.

CJUE ȘI NOILE DILEME JURIDICE ALE DREPTULUI LA UITARE DIGITALĂ

Din întrebările preliminare și răspunsurile date de avocatul general, rezultă existența unor dileme de interpretare a dreptului UE în situații practice care afectează deciziile de delistare care trebuie luate de operatorul unui motor de căutare, respectând legislația Uniunii.

Dintre aceste situații și întrebările care așteaptă soluții amintim:

➦ OBLIGAȚIA DE CONTROL EX ANTE SAU EX POST

Când și în ce condiții intervine obligația motorului de căutare de a efectua controlul dacă nu cumva o listă de rezultate afișată ca urmare a unei căutări efectuate pe baza numelui unei persoane fizice conține vreun link către pagini web care conțin date vizate de această dispoziție?

PRELUCRAREA ILICITĂ A DATELOR

Atunci când prelucrarea datelor este ilicită, adică în măsura în care prelucrarea datelor sensibile nu se încadrează într-una din excepțiile prevăzute de art. 8 din Directiva nr. 95/46/CE, operatorul unui motor de căutare va trebui în mod automat să admită cererea de înlăturare fără a mai cerceta dacă nu cumva prevalează interesul economic al operatorului motorului de căutare sau interesul publicului de a avea acces la informația respectivă?

➦ DATELE PRIVIND PUNEREA SUB ACUZARE SAU PROCESELE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ O PERSOANĂ

Dispozițiile art. 8 alin. (5) din Directiva din 24 octombrie 1995 trebuie interpretate în sensul că informațiile privind punerea sub acuzare a unui individ sau care descriu un proces, și condamnarea ce rezultă, constituie date referitoare la infracțiunile și condamnările penale? În general, dacă o pagină web cuprinde date care dezvăluie condamnări sau proceduri judiciare la care a fost supusă o persoană fizică, ea intră în domeniul de aplicare al acestor dispoziții?

➦ DATELE DEVENITE INCOMPLETE SAU INEXACTE MAI ALES ÎN CAZUL PROCEDURILOR JUDICIARE

Atunci când solicitantul stabilește că aceste date au devenit incomplete sau inexacte ori că nu sunt actualizate, operatorul unui motor de căutare trebuie să admită cererea de înlăturare corespunzătoare? Mai precis, atunci când solicitantul demonstrează că, având în vedere derularea procedurii judiciare, informațiile cu privire la o etapă anterioară a procedurii nu mai corespund cu realitatea actuală a situației sale, operatorul unui motor de căutare este obligat să înlăture link-urile care duc spre pagini web ce conțin astfel de informații?

➦ PRELUCRĂRI DE DATE EFECTUATE ÎN SCOP JURNALISTIC SAU ARTISTIC

Dispozițiile din Directiva nr. 95/46/CE trebuie interpretate în sensul că, atunci când linkurile a căror înlăturare este solicitată duc spre prelucrări de date cu caracter personal efectuate exclusiv în scopuri jurnalistice sau în scopuri artistice sau literare care, ca atare, în temeiul art. 9 din Directiva nr. 95/46/CE, pot colecta și prelucra date care se încadrează în categoriile menționate la art. 8 alin. (1) și (5) din această directivă, operatorul unui motor de căutare poate, din acest motiv, să refuze admiterea unei cereri de înlăturare?

Având în vedere că dreptul persoanei la viața privată și dreptul la libera exprimare sunt deopotrivă ocrotite de legislația europeană, hotărârile CJUE pe această temă vor afecta semnificativ modul în care primim și oferim informații în mediul online:

„Cum dreptul la uitare digitală este o creație jurisprudențială a Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nădăjduim că aceasta nu va nărui edificiul pe care l-a construit pe cale pretoriană, ci îl va consolida, menținând un just echilibru între dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal, pe de o parte, și dreptul la respectarea libertății de exprimare și de informare, pe de altă parte”, concluzionează autorul.

Pentru analiza detaliată a întrebărilor preliminare și argumentele juridice ale soluțiilor propuse, consultați articolul Perspective ale Dreptului la Uitare Digitală (Dreptul la Înlăturare): Concluziile Avocatului General în Cauza G. C. și Alții (C-136/17), autor Silviu Dorin Șchiopu, publicat în Pandectele Române nr. 6/2018, editată de Wolters Kluwer România.

Share this Post

Leave a Comment