12 Angry Men – 12 oameni furiosi (1957)
Autor: Stefan GHEORGHIES
Sistemul judiciar romanesc nu cunoaste conceptul de juriu, asa cum adesea vedem in filmele cu tematica juridica de peste ocean. Probabil in spatele unei ratiuni de a nu introduce un astfel de sistem sta si faptul ca responsabilitatea inmanata acelor simpli oameni este cu mult prea mare. Cu atat mai mult, orice decizie intr-un proces penal, de exemplu, trebuie realizata in deplina intelegere a legii, a probelor si a marturiilor care sunt aduse in fata instantei de cele parti. 12 Angry Men, in regia lui Sidney Lumet, inoveaza printr-un scenariu scris de Reginald Rose, un scenariu care plaseaza actiunea-dialog intr-o singura incapere. Acesta este de altfel locul in care 12 oameni simpli care fac parte dintr-un juriu vor decide soarta unui tanar de 18 ani acuzat ca si-a omorat propriul tata. 12 Angry Men se detaseaza complet din tiparul filmelor cu tematica juridica, gandindu-ma aici la clasicele confruntari din salile de judecata, pledoarii spectaculoase si martori surpriza. 12 Angry Men este un film cu tematica juridica expus prin prisma omului nespecialist, un fel de lege explicata in termeni de baza pe intelesul tuturor.
Povestea debuteaza cu retragerea juriului spre a delibera. In speta, este vorba despre un tanar de 18 ani acuzat ca si-a injunghiat mortal propriul tata. Faptul ca tanarul face parte dintr-o zona rau famata a orasului starneste inca de la inceput antipatia anumitor membri din juriu, asa cum rezulta din scenele preliminare. Insa cele doua marturii, ale unui batran care a spus ca a auzit momentul cand baiatul si-a ucis tatal si pe urma l-a vazut fugind afara din cladire, precum si a unei femei dintr-un bloc vecin care a vazut scena propriu-zisa a omorului, par a-l trimite pe inculpat spre pedeapsa capitala. Dincolo de o aparare slab pregatita de un avocat superficial si foarte multe probe care il condamna pe tanar, un singur barbat (juratul nr. 8 – Henry Fonda) crede in nevinovatia acestuia. Impotriva a 11 persoane care il considera vinovat pe baiat, omul va face treptat apel la ratiune si logica, reusind in cele din urma sa puna la indoiala veridicitatea tuturor probelor care-l condamna pe tanar. Insa pana a ajunge in acel punct, va avea de infruntat o serie de prejudecati ale celor din jur, prejudecati nascute adesea din experiente personale traumatizante.
12 Angry Men dezvolta un dialog extraordinar, chiar si pentru un film cu tematica juridica. Nu se face apel la concepte care tin de lumea juridica si nici nu sunt introduse elemente noi din proces. Juratul nr. 8 incepe o lupta de a pune la indoiala, pe buna dreptate, probele in sine, precum si cele doua marturii cheie pe care se baza acuzarea. Nu discutam despre dezbateri juridice cu citari de articole, paragrafe, ci se depaseste aceasta bariera, ajungandu-se la cele mai de baza concepte logice. Se ajunge intr-un final sa se recreeze intreaga scena in care presupusul vinovat si-a ucis tatal. Insa mai spectaculos decat aceste dezbateri care adesea duc la conflicte verbale (si cu o mica exceptie, fizice), este deznodamantul. Este o misiune aproape imposibila sa conferi unui dialog puterea de a da nastere unui suspans atat de ridicat, iar distributia de exceptie nu face decat sa ne arate ca orice este posibil pe marele ecran. Marele deznodamant va aduce cu sine si o analiza personala proprie a unora dintre jurati, demonstrandu-se ca in batalia de a stabili un verdict adesea sunt implicate si elemente subiective care ar putea influenta decizia in sine.
Juratul nr. 8, interpretat de Henry Fonda, capata spre final proportiile unui erou de film. As putea afirma ca 12 Angry Men ajunge la un anumit punct o oda pentru interpretarea magistrala a lui Fonda, care da nastere unui personaj calm, bine calculat si care face fata cu succes oricarei infruntari. Logica, dublata de insistenta, nu poate da gres, chiar si cand probele par incontestabile. Iar 12 Angry Men este genul de film care ar trebui sa ridice multe semne de intrebare in randul practicienilor dreptului.