Adrian Neacsu: Cum se citeste hotararea judecatoreasca. Metoda mea

Admin/ June 10, 2014/ Articolul saptamanii

Autor: Adrian NEACSU

In urma cu un an de zile am lansat Monitorul Jurisprudentei, ocazie cu care am construit un model original pentru analiza si prezentarea hotararilor judecatoresti. Modelul realizat de mine a asigurat succesul publicatiei, fara insa sa atraga in mod semnificativ atentia scolilor noastre de drept. In Romania, analiza hotararilor judecatoresti se face dupa ureche, nesistematic si neunitar. Modelele de prezentare a hotararilor judecatoresti in publicatiile stiintifice au ramas aceleasi de zeci de ani, fie ca vorbim de asa zisa pastila, fie de rezumat.

Modelul de analiza al hotararii judecatoresti construit de mine este un concept original, dezvoltat din perspectiva practicianului si pentru a raspunde in primul rand unor necesitati practice. Intr-o piata saturata de hotarari judecatoresti distribuite in forma originala nestructurata, am gandit un concept in care, desi hotararea judecatoreasca ramane personajul central, ea este valorificata superior prin sintetizare, structurare si esentializare. Fisa sintetica® pe care am propus-o in urma cu un an reprezinta esenta juridica a fiecarei hotarari judecatoresti, miezul semnificativ al acesteia, rationamentul final si pur al judecatorului.

Ca judecator inveti destul de repede ca unul din secretele meseriei este acela de a nu pierde timp pretios cu elemente nesemnificative, cu fapte colaterale, cu argumente marginale, cu descrieri verbioase ori cu dezvoltari logico-juridice periferice. Nodul gordian al oricarui dosar dedus judecatii este problema de drept ridicata, iar actul de justitie propriu-zis reprezinta intotdeauna aplicarea unui text de lege anume la o situatie de fapt extrem de concreta.

Daca doriti sa dezvoltam in cadrul Institutului de Drept Practic un modul de analiza a hotararilor judecatoresti va rog sa va inregistrati la atelierele noastre de drept practic. 

Elementele acestei Fise sintetice® de jurisprudenta, echivalentul unui case brief in analiza juridica anglo-saxona, sunt urmatoarele:

1. SURSA

Format: [Instanta] [Felul hotararii: incheiere/sentinta/decizie] [Natura hotararii: civila/penala] [Numarul hotararii] [Data hotararii]

Descriere: Identificarea instantei, a felului hotararii (incheiere, sentinta sau decizie), a numarului si a datei pronuntarii acesteia.

Explicatii: Identificarea se face prin acele date necesare si suficiente pentru indicarea exacta a hotararii judecatoresti. Orice element in plus trebuie exclus. De exemplu, este nerelevanta indicarea sectiei care a pronuntat hotararea judecatoreasca. Hotararile judecatoresti nu pot fi decat de doua feluri: civile sau penale. Astfel fiind este arhisuficient sa se indice caracterul civil sau penal al sentintei sau deciziei. Numerele acordate hotararilor judecatoresti in registrul de hotarari al instantelor sunt unice si astfel orice confuzie este exclusa.

Exemple:

• Inalta Curte de Casatie si Justitie, decizia civila nr. 314 din 30 ianuarie 2014
• Curtea de Apel Ploiesti, decizia civila nr. 2677 din 8 octombrie 2013

Cum arata:

 

2. INDEXAREA INSTANTEI

Format: [materie juridica] [obiectul actiunii] [faza procesuala]

Descriere: Inregistrarea dosarului in evidentele instantei, potrivit nomenclatorului national de cauze din ECRIS

Explicatii: La formarea dosarului fiecarei actiuni/cereri i se aloca o denumire si un cod numeric din nomenclatorul national de cauze al programului de management al dosarelor folosit in instantele judecatoresti, ECRIS. In functie de aceasta codificare se stabileste natura normala sau urgenta a procedurii, sectia la care se aloca, durata termenelor, repartizarea aleatorie catre complete s.a.  Codul numeric este folosit doar in circuitul electronic, in timp ce codificarea nominativa va determina obiectul dosarului.

Exemple:

– contencios administrativ, actiune in pretentii, recurs
– civil, actiune in evacuare, apel
– civil, regulator competenta, recurs

Cum arata:


3. CUVINTE CHEIE

Format: [cuvant cheie] [cuvant cheie]..[cuvant cheie]

Descriere: Indexarea hotararii judecatoresti prin cuvinte sau expresii semnificative pentru continutul juridic si problematic al acesteia.

Explicatii: Lucrurile importante la care se refera hotararea judecatoreasca, conceptualizate si reduse la cuvinte de referinta.

Exemple:

• abatere disciplinara, sanctiune disciplinara
• functionar public, decizie de sanctionare disciplinara, termen de contestare
• refacerea actului de sesizare, nulitate relativa, nulitate absoluta

Cum arata:

4. REFERINTE

Format: [Act normativ][Numar articol] [Alineat] [Instanta] [Numar hotarare] [Data]

Descriere: Norma de drept aplicata, hotararile judecatoresti romane sau ale instantelor la care se face trimitere sau care sunt invocate.

Explicatie: Referintele juridice ale hotararii judecatoresti reprezinta acele dispozitii legale sau acte jurisdictionale invocate sau aplicate in solutionarea concreta. Pe langa temeiul juridic propriu-zis al dosarului, respectiv pe langa textele de lege analizate, interpretate si aplicate direct de catre instanta, sunt importante si celelalte izvoare de drept, hotarari ale organismelor internationale (CEDO, CJUE s.a.) ori ale instantelor romane (Curtea Constitutionala, ICCJ, alte instante).

Exemple:

• Judecatoria Medgidia, sentinta penala nr. 1430 din data de 5 iunie 2012;
• art. 263 C. pr. pen., art. 300 alin. (2) C. pr. pen.
• Noul Cod civil art. 396-398; Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Noului Cod civil (Legea nr. 287/2009), art. 5
• Judecatoria Galati, sentinta civila nr. 4198 din 24 aprilie 2012; Tribunalul Galati, decizia civila nr. 47 din 6 februarie 2013.

Cum arata:

5. SITUATIA DE FAPT

Format: [Descriere date/fapte/cronologie]

Descriere: Descrierea situatiei de fapt pusa in mod concret in discutie in speta dedusa judecatii si care este retinuta de instanta prin hotararea pronuntata.

Explicatie: Atunci cand se pronunta, judecatorul aplica legea la o situatie de fapt retinuta in urma administrarii probatoriului. Situatia de fapt retinuta de instanta explica si justifica solutia finala. Structura logico-juridica a oricarei hotarari judecatoresti presupune analiza sustinerilor partilor si a probelor administrate, proces in urma caruia instanta retine o situatie de fapt. Aceasta sectiune este introdusa de obicei in hotararea judecatoreasca prin sintagma “instanta retine urmatoarea situatie de fapt“, sau altele similare.

Exemple:
“Partile au incheiat un antecontract de vanzare-cumparare la data de 18 februarie 2008 avand ca obiect un bun imobil, teren. Au prevazut, la art. 5 din conventie, ca incheierea contractului de vanzare-cumparare va avea loc la data de 15 mai 2008. Promitentul-cumparator, a achitat suma de 67.500 euro in baza antecontractului, compusa din avansul in suma de 5.000 euro si suma de 62.500 euro platita ulterior in mai multe transe, reprezentand plata partiala din pretul imobilului. Ulterior nu a mai avut loc incheierea contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, iar in instanta promitentul-cumparator a cerut sa se constate incetarea antecontractului de vanzare-cumparare, pentru cauza de impreviziune, constand in prabusirea pietei imobiliare si inghetarea finantarilor imobiliare. A invocat majorarea costurilor de finantare, scaderea dramatica a preturilor si triplarea comisioanelor bancare.”

Cum arata:

 

6. PROBLEMELE DE DREPT

Format: [1. intrebare] [2. intrebare]

Descriere: Chestiunea de drept concreta si sintetica ridicata in dosar si pe care instanta o dezleaga prin pronuntarea si motivarea solutiei.

Explicatie: Procesul decizional al judecatorului este unul abstract si in mod fundamental reprezinta raspunsul instantei la o chestiune de drept ridicata in dosar. Solutia judecatoreasca dezleaga in mod esential o problema juridica litigioasa. Orice hotarare judecatoreasca se poate reduce la un numar limitat de probleme juridice, iar identificarea acestora reprezinta modalitatea cea mai eficienta de intelegere a solutiei instantei.

Exemple:
“Lipsa disponibilitatilor banesti pentru acordarea despagubirilor prevazute de Legea nr. 290/2003 justifica depasirea termenului maxim de 2 ani prevazut de acest act normativ pentru acordarea despagubirilor?”
“Este admisibila actiunea in evacuare a uzufructuarului de catre proprietar, pentru imposibila convietuire, chiar daca nu exista conditiile legale de incetare a dreptului de uzufruct?”

Cum arata:

 

7. SOLUTIA INSTANTEI

Format: [1. Raspuns intrebare 1] [2. Raspuns intrebare 2] …

Descriere: Dezlegarea concreta a instantei, data problemei sau problemelor de drept puse in discutie.

Explicatie: Pronuntarea solutiei inseamna raspunsul oferit de instanta la problemele juridice ridicate in dosar. Judecatorul rezolva chestiunea litigioasa interpretand si aplicand legea si oferind in acelasi timp o solutie chestiunilor juridice litigioase. Raspunsul instantei trebuie surpins in esenta sa, schematic, abstract.

Exemple:
“Instanta de fond in mod gresit a respins capatul de cerere privind evacuarea paratului, doar ca o consecinta a respingerii cererii privind stingerea uzufructului, practica judiciara fiind constanta in admiterea cererilor in evacuarea locatarului sau a coindivizarului pentru imposibila convietuire.”
“Judecarea unei cauze de catre instanta de fond, cu incalcarea principiului publicitatii sedintei de judecata, in conditiile in care inculpatul minor a fost trimis in judecata impreuna cu un inculpat major, atrage nulitatea absoluta a hotararii, conform art. 197 alin. (2) si (3) C. pr. pen. – nulitate ce nu poate fi inlaturata in niciun mod si care poate fi invocata in orice stare a procesului, luandu-se in considerare chiar din oficiu – cu consecinta casarii hotararii si trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta. Sanctiunea nulitatii se aplica chiar daca numai o parte a judecatii s-a desfasurat cu nerespectarea principiului publicitatii.”

Cum arata:

 

8. MOTIVELE INSTANTEI

Format: [Prezentarea motivelor]

Descriere: Considerentele care au stat la baza pronuntarii instantei, prezentarea sintetica a motivelor de fapt si de drept care stau la baza solutiei data de instanta problemelor de drept ridicate in speta.

Explicatie: In structura logico-juridica a oricarei hotarari judecatoresti prezentarea motivelor pentru adoptarea unei solutii ocupa un loc important. Instanta explica motivele care au condus-o la aplicarea legii in modalitatea in care va fi descrisa in dispozitiv. Argumentele instantei pentru raspunsul juridic dat problemelor de drept ridicate in cauza.

Exemple:
<<Or, in conditiile in care reclamantul are calitatea de functionar public, iar ordinul contestat de catre acesta vizeaza raportul sau de serviciu – delegarea fiind un caz de modificare a raportului de serviciu al functionarului public –, Curtea considera ca este competent sa solutioneze prezenta cauza Tribunalul Buzau – sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, intrucat aceasta este instanta de contencios administrativ in circumscriptia careia isi are sediul reclamantul, iar rangul institutiei publice emitente este irelevant, fata de modificarea legislativa anterior citata. >>

Cum arata: