Arata-te puternic cand esti slab si slab cand esti puternic – o abordare judiciara
Articol preluat de pe situl www.castigaprocese.ro. Autor: Gabriel Alin Constantinescu
Sun Tzu[1] spune: „Arata-te puternic cand esti slab si slab cand esti puternic”[2].
Inteleasa in sensul filozofic al cuvintelor, cugetarea generalului Sun Tzu va dobandi o semnificatie aparte pe campul de lupta al interactiunilor umane si, evident, al comunicarii judiciare.
Un exemplu in acest sens il reprezinta un stejar in contrapunere cu o salcie. Pe durata timpului cat un vant puternic va sufla inspre cei doi copaci, ramurile rigide ale stejarului isi vor mentine pozitia si se vor rupe, in timp ce ramurile flexibile ale salciei isi vor schimba pozitia si vor reduce la minimum impactul vantului.
In consecinta, un individ puternic isi adapteaza pozitiile de putere sau de slabiciune prin raportare la situatia terenului de lupta.
Expertul in arta razboiului este totusi mai mult decat un pion adaptabil al carui scop, pe campul de batalie, este lupta pentru supravietuire.
Expertul calificat este un individ puternic al carui obiectiv final este victoria.
In acest sens, el va avea cunostintele necesare pentru a ocupa mai intai pozitiile cele mai nimerite situatiei terenului de lupta si doar pe urma va angaja fortele normale si extraordinare de lupta. Sun Tzu spune: „21. De aceea, un comandant de armata calificat pretinde victoria de la situatie si nu de la subordonatii sai” (Arta razboiului, Titlul V – Energie).
Avand in vedere avantajul oferit de situatia terenului de lupta, vom analiza cunostintele necesare pentru o pozitie de forta.
Mai intai, o pozitie de forta nu se identifica cu o pozitie de putere sau cu o pozitie de slabiciune. In functie de situatia terenului, ele vor fi pe rand pozitii de forta. Sun Tzu spune: „28. Si la fel cum suvoiul de apa urmeaza denivelarile terenului, tot asa o armata, pentru a dobandi victoria, isi adapteaza actiunea sa la situatia inamicului. 29. Si la fel, dupa cum apa nu are o forma stabila, nici in razboi nu exista conditii permanente” (Arta razboiului, Titlul VI – Puncte slabe si puncte forte).
In al doilea rand, cel care ocupa o pozitie de slabiciune nu va fi perceput o amenintare. De regula, cel puternic se va simti confortabil, isi va abandona armele si va adopta o pozitie de ascultare.
Simbolurile sociale care impreuna valideaza o pozitie de slabiciune[3] vor fi, in principiu, aspectul banal, postura ghemuita, miscarile dese ale mainilor, tonul ridicat, ritmul grabit si evitarea contactului vizual.
In al treilea rand, cel care ocupa o pozitie de putere va inspira respect si incredere.
Prin exceptie, cel care ocupa o pozitie de putere va inspira aroganta si provocare, iar o pozitie de putere va deveni o pozitie de provocare.
Simbolurile sociale care impreuna valideaza o pozitie de putere[4] vor fi, in principiu, aspectul elegant, postura dreapta, miscarile rare ale mainilor, tonul jos, ritmul lent si mentinerea contactului vizual.
Un simbol al puterii va deveni un simbol al slabiciunii si, invers, un simbol al slabiciunii va deveni un simbol al puterii. Ca lucrurile stau asa, un judecator care vorbeste grabit va fi enervat de un avocat care vorbeste lent, in timp ce acelasi judecator va fi incantat de un avocat care se exprima grabit.
Prin urmare, simbolurile sociale ale puterii si ale slabiciunii privite in mod individual reprezinta simple arme cu dublu tais.
In final, o pozitie de forta va depinde numai de cunostintele si creativitatea celui pregatit pentru situatia terenului de lupta. Sun Tzu spune: „8. Notele muzicale sunt numai in numar de cinci, dar combinatiile lor sunt atat de numeroase, incat este imposibil sa le auzi pe toate. 9. Culorile fundamentale sunt doar in numar de cinci, dar combinatiile lor sunt atat de numeroase, incat este imposibil ochiului sa le perceapa pe toate. 10. Gusturile sunt numai in numar de cinci, dar ele dau amestecuri atat de variate, incat este imposibil sa le degusti pe toate. 11. In lupta exista numai forta normala si forta extraordinara, dar combinatiile lor sunt nelimitate; nici un spirit omenesc nu le poate sesiza pe toate” (Arta razboiului, Titlul V – Energie).
Si in cadrul comunicarii judiciare trebuie sa stapanesti bine jocul pozitiilor strategice ocupate. Agresivitatea fata de partea adversa, violenta verbala, aroganta argumentelor juridice, iti ofera doar aparent controlul asupra cursului procesului. Uneori este de preferat sa mimezi slabiciunea, sa pierzi micile lupte ale orgoliului, pentru a castiga razboiul.
[1] Sun Tzu, nascut Sun Wu, a fost un general care a trait in China antica in urma cu mai mult de doua milenii. In zilele noastre, Sun Tzu este filozoful suprem in arta razboiului, sursa http://en.wikipedia.org/wiki/Sun_Tzu.
[2] Sun Tzu, Arta razboiului. Arata-te puternic cand esti slab si slab cand esti puternic, Ed. Antet, 2004.
[3] P. Collett, The book of tells, Bantam Books, London, 2004, p. 71-103.
[4] Idem, p. 36-70.
