Avem prea putini judecatori?
Autor: Adrian Toni Neacsu, Redactor Sef Pandectele Romane
Se cunoaste cu certitudine situatia supraglomerarii instantelor din Romania cu dosare. Numai anul trecut s-a inregistrat recordul absolut cu cele peste 3,33 milioane dosare, care insa inevitabil va fi depasit in 2013. Numarul de dosare ce revine efectiv spre solutionare unui judecator s-a dublat practic in ultimii 10 ani. Numarul tot mai mare de dosare restante la sfarsitul anului, adica ramase nesolutionate, arata ca s-a atins si probabil s-a depasit limita fizica a capacitatii de suportare a judecatorilor.
Daca in 2005 ramaneau nesolutionate la sfarsitul anului doar 360.000 de dosare, la sfarsitul anului 2012 au ramas restante aproximativ 1 milion de dosare. Stocurile mari de dosare nesolutionate de la an la afecteaza in mod direct durata de solutionare a dosarelor. Primul termen de judecata pentru cauze noi la cea mai aglomerata instanta din tara, Tribunalul Bucuresti, este de peste un an de zile intrucat aceasta instanta are inca in arhive peste 60.000 de dosare inregistrate in 2012, pe care trebuie sa le solutioneze cu prioritate. Situatia este generala la nivel national, cresterea progresiva a numarului de dosare noi ducand inevitabil la imposibilitatea solutionarii acestora si la acumulari semnificative de dosare vechi.
In tot acest timp, numarul judecatorilor din instantele din Romania nu s-a modificat in mod important. Greutatea tot mai mare a volumului de activitate a instantelor s-a distribuit in permanenta la un numar relativ constant de judecatori. Totusi, asa fiind, putem sustine ca solutia eliberarii tensiunii acumulate la nivelul instantelor este cresterea numarului de judecatori? Ar putea fi majorarea schemelor solutia fireasca pentru iesirea din criza dosarelor ce afecteaza de ani de zile functionarea fireasca a justitiei? Avem prea putini judecatori?
Pentru a raspunde la aceste intrebari trebuie sa gasim indicatori obiectivi la care sa ne raportam. In aceasta analiza ma voi referi situatia judecatorilor in tarile europene, astfel cum rezulta aceasta din diferitele date statistice existente[1].
In Romania exista in momentul de fata un numar de 4404 judecatori, cu un grad de ocupare a schemelor instantelor de 97%. Raportat la suta de mii de locuitori, Romania are un coeficient de 19 judecatori, ceea ce ne situeaza intr-o vecinatate rezonabila a unei medii europene. La nivelul celor 46 state europene membre ale Consiliului Europei intrate in baza de cercetare, media de judecatori la suta de mii de locuitori este de 20,1. Raportandu-ne pentru exemple numai la sisteme judiciare compatibile cu al nostru, rezulta ca Ungaria are un coeficient de 29, Bulgaria de 29,8, Franta de 10,7, Italia de 11, iar Ucraina de 19,3.
Statele europene cu cel mai mare numar de judecatori de cariera (mai mult de 30 judecatori la 100.000 locuitori) sunt in special statele din fosta Iugoslavie (Croatia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, “fosta Republică Iugoslava a Macedoniei”), insa situatia lor pare speciala. In general, sistemele judiciare ale statelor membre din Europa Centrala si de Est opereaza cu un raport judecatori – locuitori mai mare decat in statele sau entitatile din Europa de Vest.
Si sub aspectul numarului de instante raportat la 100.000 de locuitori Romania pare a se incadra intr-o medie europeana. Cele mai multe dintre state din cele 46 monitorizate (19) au mai puţin de 1 curte de primă instanta de jurisdictie generala la 100.000 de locuitori. In 15 state, rata este intre 1 si 2 curti de prima instanţa la 100.000 de locuitori. Doar 13 state au rate mai importante, dar dintre acestea, doar Turcia, Federatia Rusa si Monaco au indicat mai mult de 5 instante la 100.000 de locuitori. In Romania exista 1,1 instante la 100.000 de locuitori, situatie similara cu cea din Franta (1,2), Germania (1), Cehia (1), Polonia (1) sau Ungaria (1,3).
Situarea Romaniei in media europeana se opreste insa aici. Dramatismul crizei de dosare rezulta din alti indicatori, mult mai relevanti, si anume numarul de dosare inregistrat la instante, respectiv numarul de dosare solutionate raportat la 100.000 de locuitori. In medie, la nivelul Europei, curtile de prima instanta au inregistrat 2738 cauze intrate la 100000 locuitori si au solutionat 2663 cauze la 100.000 locuitori. Romania depaseste cu mult aceasta medie, cu 5010 cauze nou intrate la 100.000 de locuitori, respectiv 4497 cauze solutionate la 100.000. Practic pe rolul instantelor din Romania se inregistreaza in fiecare an un numar dublu de dosare decat media europena si tot un numar dublu de dosare se solutioneaza. Din cele 42 de sisteme judicare monitorizate in acest indicator Romania ocupa locul 4, dupa Federatia Rusa, Lituania si Andora. Toate cele 3 tari insa aflate inaintea noastra in acest clasament beneficiaza insa de un numar de judecatori net superior, in Rusia fiind 22,6 judecatori/100.000 de locuitori, in Lituania 23,6/100.000, iar in Andora 28,2/100.000.
Daca combinam indicatorii statistici analizati pana aici, rezulta ca judecatorul roman este judecatorul european cel mai incarcat cu dosare nou intrate pe rolul instantelor si ca solutioneaza anual un numar de dosare mai mult decat dublu fata de media europeana.
Solutia depasirii crizei profunde a dosarelor din instentele din Romania pare a nu fi cresterea semnificativa a numarului de judecatori sau a numarului de instante.
O politica publica coerenta ar presupune mai degraba, in opinia mea bazata pe exemplul occidental, identificarea mijloacelor legale de descurajare formarii de noi dosare in instante, prin combinarea dezvoltarii sistemelor alternative de solutionare a litigiilor (medierea) cu masurile ferme de crestere a taxelor de timbru si sanctionare aspra a introducerii actiunilor vadit neintemeiate ori de rea credinta.
[1] Toate trimiterile statistice se fac la Raportul Sistemele judiciare europene, editia 2012 , Eficienta si calitatea justitiei, Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei (CEPEJ). CEPEJ este astazi un organism unic pentru toate statele europene, alcatuit din experi din 47 de state membre ale Consiliului Europei, in scopul evaluarii eficientei sistemelor judiciare si pentru a propune instrumente practice si masuri pentru functionarea unui serviciu din ce in ce mai eficient catre cetateni.
