Cauza C-131/12, Google Spain SL, Google Inc./ Agencia Espanola de Proteccion de Datos, Mario Costeja Gonzalez
Autor: Stefan GHEORGHIES
Cauza C-131/12, Google Spain SL, Google Inc./ Agencia Espanola de Proteccion de Datos, Mario Costeja Gonzalez – Prelucrarea datelor cu caracter personal de pe site-uri terte de catre operatorul unui motor de cautare
Intr-o era in care tehnologia patrunde din ce in ce mai mult in fiecare sfera a societatii, cetateanul de rand tinde sa devina o victima a acestor schimbari. Pus in fata unor situatii noi pe care uneori nici macar legea nu le poate prevedea, cetateanul nu constientizeaza modul in care anumite companii ii prelucreaza datele personale in scopuri comerciale, ca sa nu mai vorbim despre faptul ca in aceasta lume a online-ului putini utilizatori isi cunosc drepturile sau arunca o privire asupra termenilor si conditiilor fiecarei companii care administreaza site-uri cu milioane de vizite zilnice. Vorbim, asadar, despre dreptul la viata privata si dreptul la protectia datelor cu caracter personal, despre maniera in care anumite informatii pot aduce prejudicii viitoare cetateanului de rand. Mai mult sau mai putin materializabile, aceste prejudicii pot viza atat buna reputatie a unor persoane publice, dar de ce sa nu aducem in discutie si practica anumitor angajatori de a cauta in mediul online anumite informatii despre viitorii salariati. Multitudinea situatiilor in care dreptul la viata privata sau dreptul la protectia datelor cu caracter personal pot fi incalcate depaseste viziunea oricarui legiuitor.
Insa, intr-o hotarare data de curand, Curtea Europeana de Justitie a stabilit ca informatiile cu caracter personal originare de pe site-uri terte, pe care operatorul unui motor de cautare pe internet le prelucreaza, atrag raspunderea acestuia in cazul incalcarii dreptului la viata privata si a dreptului la protectia datelor cu caracter personal. In cauza C-131/12, Google Spain SL, Google Inc./ Agencia Espanola de Proteccion de Datos, Mario Costeja Gonzalez, Curtea a hotarat ca in cazul in care, ca urmare a unei cautari efectuate plecand de la numele unei persoane, lista de rezultate afisand un link catre o pagina web care contine informatii referitoare la aceasta persoana, da posibilitatea ca persoana vizata sa se poata adresa direct operatotului sau, daca acesta nu da curs cererii sale, poate sesiza autoritatile competente pentru a obtine, in anumite conditii, eliminarea acestui link de pe lista de rezultate. Se are in vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
In speta, domnul Mario Costeja Gonzalez, cetatean spaniol, a formulat o reclamatie la Agentia Spaniola de Protectie a Datelor (AEPD) impotriva unui editor al unui cotidian cu difuzare larga in Spania, precum si impotriva Google Spania si Google Inc.. Acesta a aratat ca, in momentul introducerii numelui sau in motorul de cautare, erau afisate doua link-uri catre doua pagini ale cotidianului in cauza, publicate in ianuarie 1998 si, respectiv, martie 1998. Aceste pagini vizau un anunt cu privire la vanzarea la licitatie a unor imobile, organizata ca urmare a unei proceduri de executare silita desfasurate in vederea recuperarii datoriilor pe care le avea domnul Gonzalez la asigurarile sociale. Acesta din urma cerea ca aceste pagini sa fie modificate ori eliminate, iar Google sa elimine datele sale cu caracter personal, intrucat acestea apareau in rezultatele cautarii si in linkurile cotidianului. Solutia avuta in vedere de Agentia Spaniola de Protectie a Datelor a statuat ca nu poate obliga cotidianul sa elimite continutul acelor pagini, informatiile fiind, la momentul respectiv, publicate conform prevederilor legii. In schimb, reclamatia a fost admisa in privinta Google Spania si Google Inc. Google a introdus doua actiuni la Audiencia Nacional (Spania) prin care a solicitat anularea deciziei AEPD, iar in acest context instanta spaniola a formulat o serie de intrebari la Curtea Europeana de Justitie.
Prin hotararea pronuntata, Curtea constata, ca in sensul Directivei 95/46/CE, operatiunile efectuate de catre operatorului motorului de cautare intra in sfera termenului de „prelucrare”, indiferent de faptul ca operatorul motorului de cautare le aplica nediferentiat atat in privinta datelor cu caracter personal, cat si in privinta altor informatii. In acelasi sens, aceasta prelucrare a datelor nu tine cont de situatia in care informatiile au fost exclusiv publicate ca atare in mass-media.
In sensul directivei, operatorul motorului de cautare este si operatorul prelucrarii datelor cu caracter personal, intrucat acesta stabileste scopurile si mijloacele acesteia: „intrucat activitatea unui motor de cautare se adauga la cea a editorilor de site-uri web si este susceptibila sa afecteze semnificativ drepturile fundamentale la viata privata si la protectia datelor cu caracter personal, operatorul motorului de cautare trebuie sa asigure, in cadrul responsabilitatilor, al competentelor si al posibilitatilor sale, ca aceasta activitate este conforma cu cerintele directivei”.
In legatura cu domeniul teritorial de aplicare al directivei, Curtea a statuat ca Google Spania constituie o filiala a Google Inc. pe teritoriul spaniol si, prin urmare, un „sediu” in sensul directivei. Curtea respinge argumentul potrivit caruia prelucrarea datelor cu caracter personal de catre Google Search nu este efectuata in cadrul activitatilor sediului respectiv in Spania. In aceasta privinta, Curtea considera ca, in cazul in care astfel de date sunt prelucrate pentru nevoile functionarii unui motor de cautare operat de o intreprindere care, desi este stabilita intr-un stat tert, dispune de un sediu intr-un stat membru, prelucrarea este efectuata „in cadrul activitatilor” sediului respectiv, in sensul directivei.
Prin intermediul listei de rezultate obtinute ca urmare a cautarii efectuate de catre orice potential utilizator de internet, acesta isi poate forma o imagine de ansamblu cu privire la informatiile referitoare la o anumita persoana. Aceste informatii pot fi de natura a aduce atingere unor multitudini de aspecte ale vietii private, iar informatiile disponibile ar fi putut fi cu greu asociate fara existenta motorului de cautare. Insa, trebuie avut in vedere si interesul legitim al utilizatorilor de internet de a avea acces la anumite informatii. In acest sens, trebuie cautat un echilibru just intre acest interes si dreptul la protectia datelor cu caracter personal. Ca regula, drepturile persoanei vizate prevaleaza, insa, in anumite cazuri, acest echilibru poate sa depinda de natura informatiei in discutie. Curtea statueaza ca „in ipoteza in care se constata, ca urmare a unei cereri formulate de persoana vizata, ca includerea acestor linkuri pe lista de rezultate este, in stadiul actual, incompatibila cu directiva, informatiile si link-urile cuprinse in lista amintita trebuie sa fie sterse”.
In concluzie, Curtea precizeaza ca persoana vizata poate adresa astfel de cereri direct operatorului motorului de cautare, care apoi este obligat sa examineze temeinicia acestora. In cazul respingerii cererii, persoana vizata se va adresa autoritatii de supraveghere sau instantelor judecatoresti.
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene – Comunicat de presa nr. 70/14, Luxemburg, 13 mai 2014.
