Criminal Law – Proces de constiinta (1988)
Autor: Stefan Gheorghies
A killer is back on the streets. The only one who can stop him is the lawyer who set him free.
Avocatul nu este obligat sa castige fiecare cauza in care reprezinta un client. Nici nu se poate imagina o astfel de situatie in care succesul sa fie garantat prin contractul de asistenta juridica. Avocatul trebuie sa depuna toata staruinta pentru a asigura cea mai buna reprezentare pentru clientul sau si sa actioneze cu buna-credinta in fiecare situatie in care savarseste anumite fapte in numele acestuia. De altfel, relatia avocat-client este marcata si de confidentialitate, informatiile discutate intre acestia fiind, ca natura a profesiei, protejate de catre lege.
Criminal Law, in regia lui Martin Campbell, urmareste povestea unui tanar avocat ambitios, Ben Chase (Gary Oldman), care reprezinta in fata instantei de judecata un client acuzat de omor, Martin Thiel (Kevin Bacon). In cele din urma avocatul reuseste sa obtina castig de cauza pentru clientul sau, insa ulterior acelasi tip de crima pentru care clientul sau fusese judecat se repeta. Avocatul este angajat din nou de catre misteriosul faptuitor in ciuda faptului ca, de aceasta data, avocatul avea mai mult decat simpla banuiala ca barbatul este vinovat pentru comiterea omorului. Insa, in spatele acestui gest se ascunde intentia de a demasca faptul ca al sau client este vinovat pentru ambele crime. In lupta care in cele din urma se dezvolta intre cei doi, concluzia este una simpla: avocatul si clientul depasesc limitele legii intr-un razboi care demonstreaza ca cei doi nu sunt atat de diferiti.
Criminal Law este un film juridic care dezvolta mai mult latura de thriller a actiunii. Razboiul care se declaseaza intre avocat si client degenereaza intr-o lupta psihologica in care Chase incearca sa demonstreze vinovatia clientului sau. Premisa de la care se porneste este una interesanta, intrucat relatia dintre Chase si Thiel ar trebui sa fie dominata de confidentialitatea specifica profesiei. Intrebarea care se naste, dincolo de toate tehnicile juridice folosite de catre avocat pentru a afla adevarul sau de mijloacele prin care Thiel riposteaza si ridica si mai multe dificutati avocatului sau, priveste insa aceasta problema morala.
Ce ar trebui sa faca un avocat care actioneaza in interesul clientului sau, dar care ulterior decide ca acesta este un pericol social major si ca punerea sa in libertate nu ar putea duce decat la savarsirea de noi infractiuni? Din punct de vedere juridic, problema care se naste in cazul acestei productii este faptul ca avocatul se afla in raporturi contractuale cu clientul sau in momentul in care incepe lupta pentru dovedirea vinovatiei lui Thiel. Desi scopul este de a proteja societatea de un pericol sporit de savarsire de noi infractiuni, Chase incalca confidentialitatea avocat-client si nu numai. Interesele clientului sunt lasate deoparte, iar buna-credinta dispare. Din punct de vedere moral, avocatul actioneaza intr-o maniera mai mult decat corecta. Desi initial reusise sa obtina succesul in cauza in care Thiel era implicat, apare o noua crima comisa in aceleasi circumstante. Este, de altfel, momentul in care Chase incepe sa banuiasca ca fusese indus in eroare asupra vinovatiei clientului sau. Este corecta, din punct de vedere moral, si actiunea ulterioara de a strange probe pentru a-l trimite dupa gratii pe presupusul criminal in serie.
