Curtea cu jurati in sistemul judiciar al S.U.A. (I)
Autor: Stefan Gheorghies
Intr-o incercare de a schita principalele argumente care ar sta in spatele masurii de reintruducere a Curtii cu jurati in sistemul judiciar roman, am avut in vedere aspectele mai mult conceptuale ale acestei institutii. Statutul juratului in actul de infaptuire a juristiei nu ar putea, la prima vedere, decat sa aduca beneficii intr-un sistem judiciar in care judecatorii sunt depasiti uneori de numarul ridicat de dosare care le sunt repartizate pentru solutionare.
Indiferent de aspectele pozitive care ar incuraja legiuitorul sa adopte o asemenea masura a reintroducerii Curtii cu jurati in Romania, trebuie sa tinem cont si de latura mai putin fericita a intregii actiuni. Intr-o societate marcata de lipsa de comunicare dintre cetateanul de rand si institutiile care ar trebui sa educe din punct de vedere juridic persoana nespecializata, cum ar putea fi asigurata impartialitatea juratilor pusi in fata unei cauze complexe? Cum ar putea termenii si formularile de specialitate sa fie pe deplin intelese de catre juratul care nu cunoaste nici continutul propriei Constitutii? S-ar ajunge la o judecata controlata de catre partile implicate in proces, de carisma fiecarui profesionist care ia cuvantul in fata juratilor in scopul de a impresiona si, de ce nu, de a-i induce in „eroare” cu privire la toate aspectele cauzei.
Aceasta dezbatere asupra reintroducerii Curtii cu jurati planeaza de foarte mult timp in tarile europene, cu toate ca putine sunt la numar cele care au intreprins masuri in acest scop. Poate ca o influenta majora o joaca si succesul de care se bucura acest sistem in tara in care orice vis poate deveni realitate, fie el un vis de imbogatire peste noapte, fie un vis juridic de a obtine succesul intr-o cauza care poate deveni cu usurinta piatra de temelie in jurisprudenta pe o anumita materii. Curtea cu jurati din sistemul judiciar al S.U.A. reprezinta exemplul clasic la care toti sustinatorii masurii reintroducerii acestui sistem adesea apeleaza.
La prima vedere, nu putem decat sa observam faptul ca acest sistem este ilustrat cel mai bine in productiile cinematografice care se desprind de realitatea juridica care sta la baza spetelor fictive sau, de ce nu, inspirate din realitate. Intr-adevar, este un mijloc eficient de a populariza aceasta institutie menita sa inspire cetateanului de rand increderea in faptul ca justitia functioneaza pentru fiecare dintre acestia, iar datoria sau, de fapt, obligatia sa de a deveni la randul sau jurat joaca un rol esential in modul in care, in fond, intreaga societate functioneaza. Este interesanta aceasta viziune a unui legiuitor care a depasit cumva sfera juridica, inserand in mentalitatea colectiva aceasta datorie de a fi jurat drept o contributie la bunastarea statului.
Trecand peste aspectele mai mult generale ale modului in care functioneaza aceasta Curte cu jurati in sistemul judiciar american, trebuie sa facem o scurta precizare asupra manierei in care acesta din urma este organizat. Intelegerea modului in care Curtea cu jurati functioneaza reprezinta doar un accesoriu al unui sistem judiciar putin mai complex decat cel roman. Fara a intra in detalii, in fruntea ierarhiei mentionam Curtea Suprema de Justitie a S.U.A., o instanta de judecata, in sensul larg al expresiei, cu rol esential in definirea anumitor orientari in chestiunile de drept si jurisprudenta. La nivelul fiecarui stat, putem vorbi despre existenta a doua tipuri de instante de judecata: de jurisdictie speciala si de jurisdictie generala. Diferenta dintre acestea rezida din complexitatea si gravitatea cauzelor care intra in competenta lor de solutionare. Instantele de jurisdictie generala vor judeca cauze de o gravitate sporita. De mentionat este faptul ca aceasta structura judiciara nu este prezenta in toate statele, iar pentru fiecare stat exista Curti de apel, precum si o instanta suprema.
Curtea cu jurati reprezinta o coordonata esentiala a sistemului judiciar, iar modul in care acesta din urma este organizat reprezinta si punctul de plecare in stabilirea competentei juratilor. Dincolo de faptul ca instanta suprema, Curtea Suprema de Justitie si Curtile de Apel federale nu folosesc Curti cu jurati, procesele care au loc in fara instantelor statale depind in mare masura de prezenta si deciziile acestora. Ei sunt alesi din randul cetatenilor cu drept de vot sau din randul celor care detin permise de conducere valabile, fiind ulterior citati pentru a-si indeplini obligatia cetateneasca de a fi jurat. Totodata, trebuie specificat faptul ca viitoarea activitate de jurat a cetateanului citat depinde de completarea unui chestionar din care sa rezulte daca este sau nu apt pentru „jury duty”.
In imaginea de mai jos avem un exemplu de citatie pentru „jury duty” sau „jury service”:
Surse:
- Silverman, Jacob – How the Judicial System Works
- United States Courts – About jury service
- Imagine – Commonwealth of Massachussetts