Curtea de conturi atrage atenția asupra unor neconcordanțe în legislație și propune îmbunătățirea cadrului legal în raportul său public anual

Curtea de conturi a României a trimis Parlamentului României, la 15 februarie 2018, Raportul public pe anul 2016, rezultat în urma acțiunilor de control/audit pe care inspectorii săi le-au avut în 2017. Pe lângă constatările din urma controalelor, Curtea de conturi a observat și neconcordanțe legislative și a făcut recomandări și propuneri de îmbunătățire a legislației naționale.

“Plajă litorală cu destinație turistică”, propunere de nouă categorie de folosință a terenurilor

O astfel de propunere a Curții de conturi este aceea ca alineatul (4) al articolului 465 din Codul fiscal să se completeze prin introducerea unei noi categorii de folosință a terenurilor, aceea de plaje litorale cu destinație turistică, unde valoarea de impozitare să fie diferită de 0. Curtea de conturi arată că, în acest moment, din cauza vidului legislativ, aceste terenuri sunt înregistrate în categoria de folosință „Teren neproductiv”, fapt ce duce la imposibilitatea stabilirii unei valori impozabile de către serviciile de impozite și taxe locale în sarcina persoanelor juridice care le utilizează pentru obținerea de beneficii economice, în baza contractelor de închiriere încheiate cu Administrația Bazinală Dobrogea Litoral. Potrivit raportului Curții de conturi, această situație este de natură să creeze un cadru juridico-economic discriminatoriu față de alți agenți economici care au în concesiune/închiriere terenuri ce fac parte din domeniul public al statului, iar această situație poate fi susceptibilă a fi încadrată în categoria ajutorului de stat neautorizat.

Completări ale Normelor de aplicare ale Codului fiscal

Tot în privința Codului fiscal, Curtea de conturi propune ca punctul 39 (1) al secțiunii privind „Calculul impozitului pe clădirile nerezidențiale”, din capitolul referitor la „Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri” al Titlului IX din Normele metodologice de aplicare ale respectivului cod să se completeze în acest mod: “Rapoartele de evaluare se întocmesc de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării și reflectă valoarea clădirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referință și se înregistrează în evidențele contabile”. Curtea de conturi consideră că pentru reflectarea reală în evidența contabilă a operatorilor economici este importantă această modificare, întrucât există riscul ca valoarea imobilelor reieșită ca urmare a întocmirii rapoartelor de reevaluare să nu se regăsească în evidența contabilă a acestora. Totodată, conform Curții, coroborând și cu faptul că „Rapoartele de evaluare în scopul stabilirii impozitului pe clădiri pot fi verificate de autoritățile locale în conformitate cu standardele de evaluare în vigoare la data evaluării”, acest fapt duce la îngreunarea activității organelor fiscale de stabilire, constatare, verificare, inspecție fiscală și colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului local, deoarece, din practică, inspecția fiscală a constatat că societățile comerciale au reevaluat imobilele din patrimoniu prin diminuarea valorii acestora în decurs de un an, doar cu scopul de diminuare a obligațiilor către bugetul local, nemaiexistând posibilitatea verificării acestor rezultate.

“Dobânda nu poate depăși debitul”

Și în privința Codului de procedură fiscală Curtea de conturi are o serie de propuneri de îmbunătățire a prevederilor sale. De exemplu, Curtea de conturi propune ca alineatul (1) al articolului 174 al Codului de procedură fiscală să se modifice astfel: “Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Dobânda nu poate depăși debitul.” În opinia Curții de conturi, ar trebui să se prevadă termene de plată limitate, pentru ca actul normativ să nu vizeze creșterea veniturilor prin perceperea unor dobânzi pentru efectuarea cu întârziere a plăților, ci, mai degrabă, trebuie să urmărească minimizarea consecințelor de efectuare cu întârziere a plăților prin instituirea unor proceduri rapide și eficiente de executare silită a creanței.

Minimizarea consecințelor de efectuare cu întârziere a plăților

Ca și în cazul dobânzilor prevăzute la art. 174 din Codul de procedură fiscală, Curtea de conturi consideră că ar trebui să se prevadă termene de plată limitate și în cazul articolului 183, pentru ca actul normativ să nu vizeze creșterea veniturilor prin perceperea unor dobânzi pentru efectuarea cu întârziere a plăților, ci, mai degrabă, trebuie să urmărească minimizarea consecințelor de efectuare cu întârziere a plăților prin instituirea unor proceduri rapide și eficiente de executare silită a creanței. În acest sens, propunerea Curții de conturi este ca alineatul (2) al art. 183 să se completeze în acest mod: „Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Majorările calculate nu pot depăși nivelul debitului”.

Acoperirea riscurilor distrugerii bunurilor admise în garanție în cazul debitelor fiscale

Curtea de conturi atrage atenția că actuala reglementare din Codul de procedură fiscală referitoare la bunurile oferite drept garanție în cazul debitelor fiscale nu este completă, în sensul că nu acoperă riscurile distrugerii acelor bunuri admise în garanție, existând oricând pericolul ca sumele pentru care se acordă înlesnirile la plată să rămână negarantate. Potrivit Curții de conturi, odată cu pierderea sau degradarea garanțiilor sunt diminuate drastic șansele recuperării debitelor fiscale de la contribuabili în cazul în care aceștia nu își onorează obligațiile asumate din deciziile de acordare a înlesnirilor la plată. Așadar, Curtea de conturi propune ca alineatul (11) al art. 193 din Codul de procedură fiscală să se completeaze astfel: „Bunurile oferite drept garanție potrivit alin. (6) lit. c) și d) se asigură pe cheltuiala contribuabilului și se evaluează de un expert evaluator independent, care întocmește un raport de evaluare. Drepturile de despăgubire ce izvorăsc din polița de asigurare încheiată vor fi cesionate către ANAF.

Titluri de plată certificate de către ANRP pentru „realitate, corectitudine, legalitate”, neconforme

Printre recomandările pe care Curtea de conturi le-a făcut Ministerului Finanțelor Publice (MFP) a fost și aceea de a întreprinde demersurile legale pentru a se asigura concordanță între art. 22 alin. (1) din Legea privind finanțele publice și Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea ministerului. Astfel, auditul financiar a constatat că există neconcordanțe între Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și, respectiv, Legea nr. 164/2014, legi care guvernează acordarea de despăgubiri. În opinia inspectorilor Curții, acest lucru pune MFP în situația de a nu avea pârghiile necesare pentru a respecta în totalitate prevederile OMFP nr. 1792/2002, în ceea ce privește angajarea și lichidarea cheltuielilor. În acest sens, MFP efectuează plata sumelor stabilite prin titlurile de plată emise de către Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților (ANRP) în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, precum și ale prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, iar, ulterior, la nivelul MFP, ca urmare a verificărilor efectuate, se constată că titlurile de plată certificate de către ANRP pentru „realitate, corectitudine și legalitatea datelor înscrise în titlurile de plată” nu sunt conforme. Curtea de conturi a constatat că au existat situații în care ANRP a solicitat returnarea titlurilor de plată și anularea plății acestora, deși erau certificate pentru „realitate, corectitudine și legalitate a datelor înscrise”, în condițiile în care sumele erau deja transmise în contul bancar pentru a fi ridicate de către persoanele pe care ANRP le consideră îndreptățite.

Clarificarea situației juridice a ariilor protejate

O altă recomandare a Curții de conturi, de data aceasta adresată Ministerului Mediului, este ca acesta, împreună cu Agenția Națională a Ariilor Naturale Protejate, să efectueze demersurile necesare către Ministerul Finanțelor și către orice alte instituții competente în vederea clarificării situației juridice a ariilor protejate, inclusiv din punct de vedere al îndeplinirii sau neîndeplinirii condițiilor legale de a fi incluse în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, urmând a dispune măsurile legale care se impun.

Cadru legal pentru eficientizarea utilizării microbuzelor școlare

Inspectorii Curții de conturi au mai observat că, în ceea ce privește costurile legate de utilizarea microbuzelor școlare, unităților administrativ-teritoriale din mediul rural se confruntă cu lipsa fondurilor și/sau a constrângerilor bugetare. Astfel, la data de 31 octombrie 2016 s-a constatat faptul că 155 de microbuze școlare, având capacitatea totală de peste 2.500 de locuri, nu erau utilizate pentru transportul elevilor. În acest sens, Curtea de conturi a arătat că sunt necesare demersuri pentru elaborarea și aprobarea cadrului legal referitor la eficientizarea utilizării microbuzelor școlare pentru transportul elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și înființarea și funcționarea unei structuri de sine stătătoare cu atribuții de monitorizare și coordonare în vederea eficientizării utilizării microbuzelor școlare.

Reglementarea activității de gestionare a timbrului monumentelor istorice

Curtea de conturi a mai recomandat și efectuarea demersurilor legale pentru definirea, în actele normative care reglementează organizarea și funcționarea Institutului Național al Patrimoniului (INP), a activității de gestionare a timbrului monumentelor istorice, ca activitate înființată pe lângă INP, finanțată integral din venituri proprii. Totodată, Curtea de conturi consideră că este necesară și elaborarea procedurii operaționale referitoare la evidența plătitorilor de timbru al monumentelor istorice, la modul de stabilire și de comunicare a creanțelor bugetare accesorii.

Revizuirea stabilirii, perceperii și încasării tarifului de monitorizare perceput de ANCOM

Inspectorii Curții de conturi au propus și analiza posibilității de revizuire a actelor normative privind modul de stabilire, percepere și încasare a tarifului de monitorizare perceput de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Potrivit Curții de conturi, în această analiză ar trebui implicate Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Ministerul Finanțelor Publice, raportat la activitatea de reglementare și monitorizare a ANCOM. În același timp, recomandarea Curții de conturi a fost și pentru efectuarea demersurile legale în vederea modificării formulei de calcul, astfel încât sursa de venituri să fie efectivă și determinată independent de alte venituri și rezultate reportate de ANCOM.

Legislație pentru activitățile de “internship”

Potrivit raportului Curții de conturi, legislația din România nu reglementează termenul de „internship”, existând doar definiția voluntariatului sau a stagiului de practică. De asemenea, România are Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, care însă nu vizează programe de tipul internship-urilor, ci introduce o serie de reglementări privind primele 6 luni de muncă ale proaspeților absolvenți de facultate, în caz de angajare. Pornind de la această constatare, Curtea de conturi a recomandat ca Ministerul Educației Naționale să facă demersuri către Ministerul Muncii și Justiției Sociale în vederea analizării posibilităților de modificare/completare a cadrului legal privind activitățile de internship. Totodată, și Secretariatului General al Guvernului i se recomandă să acționeze pentru elaborarea și aprobarea cadrului legal care să reglementeze desfășurarea programului de “internship” în instituțiile publice din România.

Modificarea legislației pentru atragerea persoanelor beneficiare de venit minim garantat

Ministerului Muncii și Justiției Sociale i s-a recomandat de Curtea de conturi și să analizeze posibilitatea de modificare a legislației, intensificarea colaborării instituționale, precum și adoptarea unor măsuri eficiente pentru atragerea persoanelor beneficiare de venit minim garantat, apte de muncă, să ocupe locurile de muncă vacante disponibile, conform pregătirii acestora. În acest fel, se consideră de către Curtea de conturi că se pot realiza economii la bugetul de stat și încasa sume la buget.

 

Raportul public al Curții de conturi a României poate fi consultat aici.