Drepturi si libertati fundamentale (II). Dreptul la integritate fizica si psihica

Wkro/ July 16, 2014/ Articole

dreptul la integritateAutor: Stefan GHEORGHIES

In doctrina se face o distinctie intre diverse categorii de drepturi ale omului avand in vedere drepturi din generatia intai, a doua si a treia. Imediat dupa al doilea razboi mondial, odata cu debutul procesului de consacrare pe plan international a unor drepturi esentiale recunoasterii si afirmarii personalitatii umane, in Declaratia universala a drepturilor omului s-au inserat drepturi civile si politice (precum dreptul la viata, la libertate, la siguranta persoanei, interzicerea torturii, a tratamentelor inumane, crude), denumite ulterior drepturi din prima generatie.

Intr-o a doua etapa s-au inserat drepturile economice, culturale si sociale, drepturi din a doua generatie (precum dreptul la munca, la securitate sociala, dreptul la un salariu egal pentru munca egala). In cazul drepturilor din prima generatie nu se impuneau masuri concrete ale statului, existand doar o obligatie de a se abtine de la restrictionarea lor, in timp ce, in ceea ce priveste drepturile din a doua generatie, statul trebuia sa joace un rol activ, prin actiuni concrete. Nu in ultimul rand, includem in categoria drepturilor de a treia generatie asa numitele drepturi de solidaritate (dreptul la pace, la dezvoltare, la mediul inconjurator sanatos), asigurate de fiecare stat in parte, in mod deosebit cetatenilor sai.

Realizand trecerea catre subiectul prezentarii noastre, putem afirma faptul ca dreptul la integritate fizica si psihica face parte din prima generatie de drepturi ale omului. La nivel constitutional, art. 22 alin. (2) din legea fundamentala a tarii noastre prevede ca nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor inumane sau degradante. Aceasta reglementare implica o conceptie moderna asupra demnitatii umane in viziunea statului si dreptului. Perioada in care cei condamnati erau torturati pentru a-si ispasi pedepsele sau erau supusi unor tratamente inumane pentru a accentua gravitatea faptelor lor reprezinta pagini negre de istorie a dreptului. Accentul cade in prezent pe reeducarea celui condamnat.

Aceasta tendinta de eliminare a torturii si tratamentelor inumane din activitatea represiva a statului a cunoscut un parcurs problematic. Odata cu impunerea ideilor Epocii luminilor in Europa, aparitia totalitarismului a pus capat acestor idei. Mijloacele folosite de adeptii miscarilor totalitare au mentinut in actualitate problema torturii. Nu se poate nega faptul ca majoritatea statelor de dupa 1917 au practicat, in grad diferit si la scara diferita, tortura. In prezent, in contextul unor conflicte armate si a luptei contra terorismului, problema aceasta ramane una de actualitate. Este justificata tortura in incercarea de a preveni si combate diverse actiuni teroriste care ameninta securitatea statului si a cetatenilor sai?

Pe plan international, interdictia torturii este reglementata de art. 7 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice, precum si in art. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Trebuie sa aducem in discutie si incriminarea torturii in Codul penal roman, nuantand intr-o anumita masura diferentele de reglementare in comparatie cu art. 3 din Convetie. Art. 282 alin. (1) C. pen. prevede ca tortura consta in fapta functionarului public care indeplineste o functie care implica exercitiul autoritatii de stat sau a altei persoane care actioneaza la instigarea sau cu consimtamantul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane, puternice suferinte fizice ori psihice: a) in scopul obtinerii de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau declaratii; b) in scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis; c) in scopul de a intimida sau a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane; d) pe un motiv bazat pe orice forma de discriminare.

Spre deosebire de reglementarea interna, Conventia Europeana a Drepturilor Omului stabileste o deosebire intre relele tratamente si tortura, nu prin intermediul subiectilor activi sau motivul savarsirii faptei, ci in functie de intensitatea relelor tratamente. Astfel, cu titlu de exemplu, o fapta incadrabila in dreptul intern ca infractiune de supunere la rele tratamente, poate fi calificata de CEDO drept act de tortura.

Jurisprudenta CEDO este bogata in cauze privind tortura. Din nou, cu titlu de exemplu, in cauza Bursuc c. Romaniei, Curtea a subliniat intensitatea loviturilor aplicate reclamantului, care au produs echimoze multiple la nivelul capului si, mai cu seama, un traumatism cranio-cerebral prin violenta, edem cerebral difuz, cu efecte de durata. Mai mult, durata relelor tratamente a fost de cateva ore, iar starea sa de vulnerabilitate era evidenta in contextul in care acesta se afla singur sub supravegherea a cel putin cinci politisti. Astfel, violentele la care a fost supus reclamantul trebuie considerate acte de tortura in sensul art. 3 din Conventie.

In cauza Soering c. Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins extradarea in Statele Unite a reclamantului, insa fundamentul deciziei nu s-a axat pe incalcarea dreptului la viata al acestuia in urma judecarii si condamnarii la pedeapsa capitala pentru fapta savarsita, ci in baza unei incalcari a interdictiei torturii. Astfel, circumstantele executarii pedepsei capitale in S.U.A. au jucat un rol esential un viziunea Curtii. Incertitudinea in privinta propriei morti, agresiunile fizice si pshice din partea celorlalti detinuti, izolarea detinutului intr-o sectie speciala constituie o incalcare a dispozitiilor articolului mentionat din Conventie.

Citeste si: Drepturi si libertati fundamentale (I). Dreptul la viata

Surse:

  1. Balan, Marius, Drept constitutional si institutii politice, „Drepturi civile si politice”, curs universitar.
  2. Vrabie, Genoveva, Organizarea politico-etatica a Romaniei, editia a patra, revazuta si adaugita, Institutul European, Iasi, 2004.
  3. iDrept.ro – Comentariu la articolul 282 din Noul Cod penal, comentariu publicat in lucrarea de DOBRINOIU Vasile si colectiv, Noul Cod penal comentat din 01-oct-2012, Universul Juridic.

 

Share this Post

About wkro

WOLTERS KLUWER ROMÂNIA este parte a grupului multinaţional Wolters Kluwer, cunoscut pe piaţa internaţională ca unul dintre cei mai mari furnizori de informație specializată, produse şi servicii dedicate profesioniştilor.