Hotarare privind imbunatatirea muncii
Autor: Stefan GHEORGHIES
Hotararea nr. 895 din 1 aprilie 1953
Anul II – nr. 22
Hotararea Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane si a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la imbunatatirea muncii si ridicarea Cailor Ferate la nivelul dezvoltarii rapide a economiei nationale a Republicii Populare Romane si cu privire la ridicarea nivelului de trai al ceferistilor
Bucuresti, 8 mai 1953.
O interpretare subiectiva a introducerii Hotararii nu poate ignora prezenta unor formulari specifice perioadei supuse analizei. Expresii precum „consfatuirea a aratat dragostea si atasamentul ceferistilor pentru patria noastra” sau „succesele realizate au fot posibile datorita ajutorului fratesc, multilateral, acordat de marea noastra prietena, Uniunea sovietica” nu pot aduce in atentie decat simple elemente de propaganda atat de dragi nu numai legislatiei din acea perioada, dar si doctrinei. Insa, dincolo de elementele de propaganda, prezenta Hotarare contine o serie de dispozitii, daca nu interesante, chiar inovative pentru regimul transportului feroviar asa cum era cunoscut in perioada sa de apogeu.
In ceea ce priveste litera A. Masuri privind imbunatatirea situatiei materialului rulant, atelierelor sau depourilor, caii si telecomunicatiilor si santierelor de constructii, o prezentare detaliata in parte a fiecarei serii de masuri releva multe proiecte viitoare. Se propune marirea parcului de locomotive si vagoane, esalonata pe ani. In acest sens Ministerul Industriei Metalurgice urma sa elaboreze proiectul construirii unei fabrici de locomotive, precum si a unei fabrici de vagoane, prevazandu-se intrarea in functiune a acestora incepand cu anul 1956.
Starea tehnica a parcului de locomotive si vagoane, precum si a caii de rulare, prezinta o importanta sporita in aceasta Hotarare, iar in acest sens „se da ca sarcina Ministerului Industiei Metalurgice sa urmareasca indeaproape si sa asigure, in mod ritmic, pentru Ministerul Cailor Ferate, livrarea pieselor si materialelor necesare reparatiei materialului rulant (…) precum si livrarea tuturor pieselor si materialelor necesare construirii vagoanelor.”
Se prevede intensificarea lucrarilor la fabrica de piese de schimb „Gh. Apostol” dinGalati, pentru ca aceasta sa fie functionala pana in cursul anului 1954. Cu toate acestea, in cazul masurilor cu caracter imediat in ceea ce priveste calea de rulare, nu se poate separa aspectul usor umoristic al dispozitiei: „refolosirea sculelor dupa metoda Cuznetov, prin repararea lor repetata sau transformarea lor, in scopul evitarii consumului de material si manopera pentru scule noi.” Aceeasi serie de masuri cuprinde si un plan de reparare a caii de rulare prin tehnica suflajului: minimum 15% din lugimea totala a liniilor curente in anul 1954, 40% in anul 1955 si minimum 60% in anul 1956.
Noutati in circulatia feroviara intalnim in titlul IV. Semnalizari, centralizari, telecomunicatii. Dincolo de elaborarea unui viitor proiect pentru o uzina in vederea fabricarii in serie a instalatiilor de centralizare electromecanice, se remarca si o serie de instructiuni cu caracter de inovatie: „va experimenta sistemul sovietic de relatii intre statii, prin electrobastoane si bloc de linie semiautomat, in vederea inlocuirii actualului sistem de cai libere prin telegraf” sau „va experimenta (…) o legatura de radio-comunicatie intre mecanicul locomotivei de manevra si conducatorul manevrei dintr-un triaj, precum si intre mecanicul unui tren in circulatie si operatorul R.C. de pe o sectie de remorcare.”
Prevederile urmatoare fac trimitere la V. Exploatarea, unde se prevede un viitor plan de extindere al retelei de cale ferata, o serie de masuri care sa controleze activitatea Cailor Ferate si a activitatilor desfasurate de catre aceasta. Principalul scop al acestor este o decongestionare a activitatii.
La litera B. Masuri pentru asigurarea cresterii cadrelor la un nivel etnic inalt, a calificarii de noi cadre si pentru ridicarea nivelului de trai si cultural al ceferistilor dispozitiile privesc in mare parte atat viitorii angajati, cat si pe cei prezenti. Se dispune o colaborare intre Ministerul Cailor Ferate si diverse Directii in scopul „popularizarii scolilor de calificare prin presa, radio, cinematograf si alte forme”, precum si o organizare a activitatii de pregatire de muncitor calificati. „Absolventii Institutelor Superioare repartizati Ministerului Cailor Ferate vor executa in cadrul unitatilor de baza stagii de specialitate cu o durata de 10-18 luni”, iar „in fiecare an, pana in 1957, 10% dintre inginerii absolventi in specialitatile mecanica, constructii si telecomunicatii ai Institutelor superioare din afara Ministerelor Caii Ferate” vor fi repartizati in cadrul Cailor Ferate.
Imbunatatirea conditiilor din spitalele Cailor Ferate este o prioritate in cadrul titlului IX. Ocrotirea sanatatii, protectia muncii si locuintele muncitoresti. Cu titlu exemplificativ, una dintre dispozitii priveste masura „sa sporeasca cu 275 numarul paturilor in actualele spitale”. Sistemul de salarizare prevede posibilitatea acordarii unor premii lunare pentru munca ireprosabila, „de la 20-25% din salariul tarifar pe timpul efectiv lucrat, celor din statiile deservite de locomotive de manevra, de la 10-15% din salariul tarifar pe timpul efectiv lucrat, in celelalte statii”, precum si posibilitatea unor recompense anuale egale cu salariul tarifar pe o luna revizorilor de acte, sefilor de manevra, manevrantilor, sabotarilor etc.
Simpla lectura a Hotararii nr. 895 din 1 aprilie 1953 nu poate aduce cu sine decat pregnanta unei idei de reformare a sistemului cailor ferate, reformare necesara aducerii sistemul intr-un stadiu care sa faca fata cerintelor unei tari in dezvoltare. Cu toate ca majoritatea dispozitiilor au caracter viitor si, adesea, un caracter destul de vag chiar si pentru orice vizionar al vremii, masurile care au fost introduse intr-un final au permis o mai buna organizare a Cailor Ferate si o decongestionare a retelei. Nu se impune necesitatea unei comparatii cu actuala stare a CFR, in primul rand datorita diferentei mari in timp intre cele doua realitati sociale si economice, dar si datorita divergentelor de viziune ale regimului comunist fata de ceea ce a urmat dupa anul 1989.
Sursa: Colectia de hotarari si dispozitii ale Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane, nr: 1-12; 14-38; 40-43/1953 (anul II)
