„Infracțiunile de malpraxis medical, incriminate distinct”, propunerea de modificare legislativă a unui magistrat
Procurorul Costel Marcel Codiţă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, consideră că este necesar ca în legislația României infracțiunile de malpraxis să fie incriminate distinct. Magistratul a prezentat un amplu studiu la o conferință organizată de Wolters Kluwer România și Sănătatea Media Group, punctând că, deşi noul Cod penal a adus câteva modificări notabile în domeniu, acestea tot nu corespund realităţii actualului sistem medico-sanitar.
CULPA MEDICALĂ, FORMĂ ATENUATĂ A CULPEI PROFESIONALE
În opinia procurorului, “lipsa unei infrastructuri materiale corespunzătoare conjugată, cu deficitul cronic înregistrat în rândurile personalului medical, nu justifică asprimea tratamentului penal la care sunt supuse persoanele care activează în domeniu medical”. „În concret, ne aflăm în prezenţa unei incriminări excesive a malpraxisului medical, raportul dintre numărul mare de sesizări şi cazurile în care acestea confirmă existenţa unor fapte penale nu justifică aplicarea aceluiaşi tratament actelor medicale sau medico-farmaceutice ca şi în cazul celorlalte culpe profesionale”, afirmă procurorul Costel Marcel Codiţă. Argumentul magistratului constă în faptul că, deși culpa medicală este o formă a culpei profesionale, culpa medicală este, totuși, o formă atenuată a acesteia din urmă. “Actul medical şi medico-farmaceutic ce reprezintă dimensiunea materială a culpei medicale constituie, în esenţă, conduite profund umane, incompatibile cu lovirile sau alte violenţe ori uciderea persoanelor fizice”, a susținut magistratul.
CONTRADICȚIE CU ÎNȚELESUL DIN PRACTICA JUDICIARĂ A NOȚIUNII DE “ACTE DE VIOLENȚĂ”
Pornind de la acest lucru, procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a arătat că “este necesar ca, în plan legislativ, să opereze o ‚umanizare’ de ordin juridic, în sensul diminuării, pe măsura contribuţiei pe care actul medical şi medico-farmaceutic tinde să o aducă la evitarea stărilor maladive, menţinerea stării de sănătate a populaţiei sau eradicarea afecţiunilor de care suferă aceasta, a tratamentului sancţionator al culpei medicale penale”. În prezentarea sa din cadrul Conferinței “Siguranţa pacientului, protecţia şi răspunderea medicului. Modalităţi de abordare şi interpretare a malpraxisului medical”, Costel Marcel Codiţă a spus că “este neîndoielnic faptul că pacienţii sunt puşi în situaţii cu urmări similare celor produse prin acţiuni sau inacţiuni de lovire, alte violenţe sau de ucidere, însă împrejurările în care ajung în aceste situaţii sunt cu totul şi cu totul diferite”. Conform procurorului, “pacienţii sunt în postura de a fi trataţi pe baza propriului consimţământ, în majoritatea cazurilor, fapt ce vine în contradicţie cu înţelesul atribuit de doctrină şi practica judiciară în materie noţiunii de acte de violenţă”.
ACTIVITATEA PERSONALULUI MEDICAL NU ESTE EXPRESIA UNEI CONDUITE VIOLENTE, CI POATE FI CEA A UNEI CONDUITE GREȘITE
„Actul medical sau medico-farmaceutic, în principal unul de natură consensuală, este caracterizat de un profund umanism, trăsătură evidenţiată în mod deosebit de scopul în care el este realizat”, a spus procurorul la Conferința organizată de Wolters Kluwer România și Sănătatea Media Group. „Or, chiar în condiţiile încălcării din culpă a dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere privind exercitarea profesiilor medicale, umanismul actului medical sau medico-farmaceutic este cel mult diminuat, dar nu înlăturat în totalitate, situaţie ce nu se regăseşte în cazul infracţiunilor intenţionate contra vieţii sau integrităţii corporale sau a celorlalte infracţiuni îndreptate contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii comise din culpă” a mai adăugat magistratul. Apoi, potrivit lui Costel Marcel Codiţă, “activitatea desfăşurată de către personalul medical nu este expresia unei conduite violente, ci a unei conduite greşite, într-o situaţie periculoasă, susceptibilă să producă consecinţe grave pentru viaţa unei persoane”.
NECONSTITUŢIONALITATEA NORMELOR PENALE INCIDENTE ÎN CAZUL INVESTIGĂRII INFRACŢIUNILOR DE MALPRAXIS MEDICAL
Procurorul Costel Marcel Codiţă a pornit în evidențierea unor norme legale care, în opinia sa sunt neconstituționale, de la prevederea art. 202 alin. (1) – (3) din Codul penal. Potrivit acestora, nu constituie infracțiuni faptele săvârşite de un medic sau de o persoană autorizată să asiste la naşterea sau să urmărească sarcina, dacă acestea au fost săvârşite în cursul actului medical, cu respectarea prevederilor specifice profesiei şi au fost făcute în interesul femeii gravide sau al fătului, ca urmare a riscului inerent exercitării actului medical. Magistratul este de părere că inegalitatea promovată de legiuitorul penal se manifestă prin aceea că, în primul rând, cauza justificativă specială nu acoperă şi cazurile celorlalte categorii de personal medical care acordă asistenţă medicală pe parcursul evoluţiei sarcinii, ca şi cum actul medical realizat de aceştia nu ar fi supus niciunui risc. Apoi, în al doilea rând, cauza justificativă nu vizează şi actul medico-farmaceutic. “Este adevărat că în vorbirea curentă, noţiunea de act medical o include pe cea de act medico-farmaceutic, însă atribuirea unei o asemenea semnificaţii unei norme penale nu este relevată de niciuna din metodele de interpretare ale dreptului penal recunoscute de jurisprudenţa sau doctrina în materie”, a spus procurorul la Conferința Wolters Kluwer România și Sănătatea Media Group. Totodată, în al treilea rând, cauza justificativă nu este aplicabilă şi în cazul săvârşirii infracţiunilor de malpraxis medical, prevăzute de art. 192 şi 196 din Codul penal, deşi elementul material al acestora se rezumă, în final, tot la efectuarea unui act medical. “Şi această formă de materializare a unei conduite medicale prezintă în conţinutul său un risc inerent, întocmai ca şi actul medical la care face referire art. 202 alin. (6) din Codul penal”, a mai afirmat procurorul.
NECONSTITUŢIONALITATEA NORMELOR PROCESUAL PENALE INCIDENTE ÎN CAZUL INVESTIGĂRII INFRACŢIUNILOR DE MALPRAXIS MEDICAL
“Dispoziţiile art. 185 alin.(7) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, fiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 24 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Constituţia României”, a declarat Costel Marcel Codiţă. Magistratul a argumentat susținând că “la redactarea textului legiuitorul nu a prevăzut că în cazul infracţiunilor cu caracter progresiv contra vieţii, sănătăţii sau integrităţii persoanelor efectuarea autopsiei se poate realiza şi după dobândirea calităţii de suspect sau de o parte a altor entităţi juridice decât cele enunţate în cuprinsul art. 185 alin. (7) din Codul de procedură penală”. „Astfel, decesul victimelor acestor infracţiuni atrage atât schimbarea încadrării juridice a faptei, cât şi obligaţia efectuării autopsiei medicale, însă, până la decesul victimelor, în cauză pot dobândi calităţi procesuale şi alţi subiecţi sau alte părţi, precum suspectul, inculpatul, persoana responsabilă civilmente, pe care organele de urmărire penală ar trebui să le informeze cu privire la data efectuării autopsiei și dreptul de a-şi alege un expert independent autorizat care să asiste la efectuarea autopsiei acestora”, a adăugat procurorul.
INCRIMINAREA DISTINCTĂ AR AVEA CONSECINȚE POZITIVE ÎN PLAN PENAL, PROCESUAL PENAL ȘI INVESTIGAȚIONAL
“Un asemenea demers legislativ de incriminare distinctă ar fi de natură să înlăture consecinţele negative ale neconstituţionalităţii normelor penale care justifică excluderea răspunderii penale doar în cazul medicului sau persoanei autorizată să asiste naşterea sau să urmărească sarcina”, a continuat prezentarea sa procurorul Costel Marcel Codiţă. “S-ar crea astfel condiţiile normative pentru instituirea unei cauze justificative speciale de genul celei la care face referire art. 202 alin.(6) din Codul penal, însă cu o aplicare mult mai largă care include actul medico-farmaceutic şi tot personalul fără limitarea efectelor la anumiţi exponenţi ai acestuia sau anumite specialităţi din domeniul medical”, a afirmat magistratul. În același timp a mai precizat că, “din perspectiva procesual penală, existenţa unor infracţiuni distincte de malpraxis medical ar permite individualizarea unor reguli procedurale speciale de natură să asigure exercitarea deplină a unor drepturi fundamentale speciale ocrotite atât de legislaţia naţională, cât şi de cea europeană în materia respectării drepturilor fundamentale ale omului. Apoi, în opinia procurorului, “beneficiile în plan investigativ al incriminării unor asemenea fapte, sunt determinate, în primul rând, de aducere în prim planul anchetei penale a riscului inerent actului medical sau medico-farmaceutic”. Conform procurorului Costel Marcel Codiţă, “includerea acestei noţiuni în cuprinsul clauzei justificative speciale ce ar trebui să însoţească incriminarea are aptitudinea de a atenţiona organele judiciare, subiecţii procesuali principali şi părţile dintr-un proces penal în care sunt investigate infracţiuni de malpraxis medical asupra complexităţii actului medical sau medico-farmaceutic precum şi asupra consecinţelor acestora care le exclud din sfera de aplicare a legii penale”.
INCRIMINAREA DISTINCTĂ AR CREȘTE NIVELUL DE PROTECȚIE AL VICTIMELOR INFRACȚIUNILOR DE MALPRAXIS MEDICAL
Procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Crtea de Apel Galați a apreciat la conferința organizată de Wolters Kluwer România și Sănătatea Media Group că unificarea infracțiunilor de malpraxis medical ar asigura și protecţia suplimentară a pacientului din perspectiva informării victimelor infracţiunilor de malpraxis medical, a consilierii psihologice a victimelor infracţiunilor de malpraxis şi a altor forme de asistenţă a acestora, precum și din perspectiva asistenţei juridice gratuite a victimelor infracţiunilor de malpraxis medical. În același timp, procurorul Costel Marcel Codiţă a precizat că incriminarea distinctă ar avea efecte și asupra acordării de către stat a compensaţiilor financiare victimelor infracţiunilor de malpraxis medical.
