Practica „desk” si noile strategii de dezvoltare internationala ale activitatii de avocatura
Articol publicat in revista Pandectele Romane nr. 8/2013.
Timp de mai multi ani, modelul de referinta al cresterii internationale a fost cel al marilor cabinete de avocatura americane sau britanice care isi extindeau influenta prin deschiderea succesiva de birouri secundare in toate marile centre economice globale. Aceste implanturi, chiar daca angajau avocati din tara-gazda, erau conduse de asociati ai „societatii-mama”, care aveau ca sarcina dezvoltarea clientilor celor mai importanti si crearea de noi piete de desfacere. Necesitatile internationale nu mai sunt cele ale societatilor multinationale, ci cele ale intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din intreaga lume. Generalizarea retelelor internationale, politicile de tip best friends si noile fluxuri financiare ale unei economii mondializate au deschis noi perspective pentru un mare numar de cabinete. Astfel, practica activitatii internationale s-a schimbat. Subiectul este analizat pe larg in articolul „Activité internationale plus accessible: la practique du «desk» et les nouvelles stratégies de développement international”, semnat de D. Jensens in „Dalloz Avocats”, no. 3 – Mars – 2013 din care redam mai jos largi extrase.
Practica „desk” (birou), mai putin costisitoare si periculoasa decat biroul din strainatate
Aceasta consta in crearea, cel mai adesea la sediul cabinetului de avocatura, unui post sau a unei echipe insarcinata sa se ocupe cu dosarele si raporturile cu o tara straina. Avocatul sau echipa „desk” cunoaste limba si cultura statului respectiv. Munca se desfasoara cel mai adesea in asociere cu un partener local. Decat sa isi asume riscul financiar si operational al unui implant oneros, desk-ul permite cabinetului sa dezvolte o oferta de servicii consacrata unui anumit stat, cu o investitie minima. Iar costul nu este singurul aspect important. Deschiderea unui birou propriu-zis in strainatate implica detasarea unui asociat, ce poate avea un impact important asupra echilibrului financiar al cabinetului, caruia ii va lipsi contributia economica a asociatului respectiv. „Un birou in strainatate este supus presiunii de a deveni repede rentabil, ceea ce il poate determina sa adopte o activitate generalista, care sa nu corespunda domeniilor de excelenta ale cabinetului din tara de origine”, a subliniat Fabrice Lorvo, asociat in cadrul un cabinet francez, care a optat pentru „o dezvoltare internationala ambitioasa dar rezonabila, axata pe parteneriate cu cabinete locale intemeiate pe aceeasi filozofie”. In situatia de fata, s-a preferat formula unui desk pentru activitatea relativa la Turcia, acest demers fiind rezultatul a numerosi ani de cooperare stransa cu partenerul turc din Istanbul. In 2009, constatand dezvoltarea schimburilor economice intre Turcia si Franta, cabinetul in cauza a decis integrarea unei echipe dedicate clientelei turce. In aceasta se regasesc mari grupuri private si intreprinderi publice, in sectoare diverse, precum transportul aerian, domeniul bancar, industria textila si a ambalajelor. Cabinetul reprezinta, de asemenea, atat statul turc, cat si investitorii francezi, in proiectele lor de parteneriat. La Paris, asociatul responsabil de desk-ul respectiv lucreaza cu doi avocati turci poligloti. La Istanbul, cabinetul corespondent a constituit o echipa francofona pentru a completa dispozitivul. Acest exemplu demonstreaza atat flexibilitatea, cat si pragmatismul unui asemenea demers. „Noi am inteles faptul ca clientela din Turcia trebuie sa se poata manifesta la Paris la fel ca la ei in tara. Reprezinta un mare avantaj posibilitatea de a exprima in limbaj o idee juridica, fara a fi nevoie de o traducere suplimentara in alta limba”, a conchis avocatul titular francez.
Desk-ul poate functiona si in completare biroului din strainatate. Acestea nu sunt intersanjabile, ci complementare. „Faptul ca suntem credibili in fata clientilor nostri pe care ii reprezentam in Franta prin Desk China, format din avocati avand o dubla cultura lingvistico-juridica, chineza si franceza, se datoreaza si existentei biroului nostru din Shanghai. Clientii stiu, astfel, ca suntem implicati si pe acea piata”, a aratat Jacques Goyet. Avocata Xiao Lin Fu-Borgne, care lucreaza la sediul din Paris, desfasoara activitati si la Shanghai sau Pekin. Astfel, biroul teritorial ajuta desk-ul, iar acesta sustine biroul.
Practica „desk” in contextul mondializarii
De cand cabinetul Bignon Lebray si-a deschis biroul din Shanghai, in 2007, principalul sau obiectiv a devenit de a reprezenta clientii francezi in operatiunile lor din China. In acea perioada, fluxul acestor activitati era de 95% in directia Franta-China. De atunci, cabinetul a creat o politica chineza bilaterala, ce consta nu numai in reprezentarea francezilor in China, dar si a investitiilor chineze in Franta. Astfel a fost creat la Paris un desk dedicat, care reuneste noua avocati, dintre care un chinez si un franco-chinez. Aceasta echipa lucreaza in stransa legatura cu asociatul francez detasat la Shanghai, al carui birou este alcatuit din patru persoane. „Am reunit in aceasta echipa avocatii francezi interesati de China si care lucreaza pe axa Franta-China si respectiv China-Franta”, a precuzat Jacques Goyet, asociat la Bignon Lebray si coordonator al Desk China. Aceasta optiune de dezvoltare corespunde fluxurilor economice. Pentru Bignon Lebray, activitatile chinezilor din Franta le depasesc pe cele franceze din China. Nu de mult timp, acestia au inceput sa urmareasca situatia societatilor franceze in dificultate si oportunitatile reluarii activitatii, in conditii avantajoase. Si aceasta in contextul in care statele in care cresterea economica este intre 5-10% se afla in pozitie dominanta si pot investi in zona euro, unde cresterea cunoaste o stagnare. Investitorii din statele emergente sau in curs de dezvoltare au nevoie, astfel, de serviciile avocatilor francezi, pentru operatiunile desfasurate la nivel intern.
Cu Europa a multiplicat posibilitatile pentru avocatii straini de a se instala in alt stat decat cel de origine si de a practica dreptul local, tarile emergente sau in curs de dezvoltare isi permit luxul protectionismului. Fie ca este vorba de India, Brazilia sau Turcia, regulile locale nu permit instalarea libera a avocatilor straini. Chiar si in China, unde exista numeroase cabinete occidentale, sunt si mai multe care nu au dobandit licenta de exercitare a profesiei de la ministerul justitiei, si isi ajuta clientii doar in calitate de consultanti. Pentru cabinetele care doresc sa contribuie la dezvoltarea noilor piete, aceste considerente privind reglementarea exercitarii profesiei reprezinta obstacole complexe si putin cunoscute. Astfel, in India, Limited Liability Partnership Act (Legea privind parteneriatul cu raspundere limitata) din 2008 autorizeaza cabinetele straine sa se inregistreze in tara si sa desfasoare activitati de consiliere. Acelasi text limiteaza reprezentarea in instanta avocatilor indieni. In ciuda existentei acestei legi, tribunalul Mumbai a apreciat, intr-o hotarare din 2009, ca accesul la instanta fiind rezervat exclusiv avocatilor indieni, si activitatea de consultanta ar trebui sa fie numai de competenta acestora. In fata unor asemenea incertitudini, conceptul de desk depaseste dificultatile aferente reglementarilor locale. Astfel, cabinetele Vogel&Vogel, DS Avocats sau UGGC dispun de un desk indian la Paris.
Noile modele de crestere
Pentru Guillaume Dolidon, asociat in cadrul cabinetului Brandi Partners, modelul de crestere ce consta in instalarea unor avocati francezi in strainatate nu corespunde necesitatilor noilor piete. Brandi Partners se defineste ca fiind „o organizatie profesionala”, nefiind in intregime nici cabinet, nici retea de specialisti, ci, mai degraba, o grupare de mai multe cabinete independente din Franta, Brazilia, Dubai, Istanbul sau Lisabona, acesta din urma fiind „cap de pod” pentru pietele portugheze din Africa, precum Mozambic sau Angola. Aceste cabinete lucreaza impreuna, sub acelasi nume, in ce priveste toate activitatile internationale. „Exista cerere pentru serviciile noastre in cadrul pietelor emergente, dar poate fi vorba despre probleme de productie locala, de exemplu. Deci raportul cu clientul trebuie gestionat in colaborare cu cabinetele nationale. Avocatii francezi pot beneficia de valoare adaugat lucrand cu o baza locala”, a aratat Guillaume Dolidon. Teritoriile acoperite de Brandi Partners au un sistem de drept de timp continental, franco-german. „Multe cabinete au tendinta de a se calchia pe model corporatist in ce priveste expansiunea internationala, iar cautarea unor parteneri potriviti se adapteaza in acest sens”, a continuat el. Aspectele de ordin patrimonial ale cabinetului devin destul de importante in acest context. Cabinetul creeaza profit prin multiplicarea birourilor locale, pe numele si pe cheltuiala sa? Sustinatorii unei importante reduse a aspectelor patrimoniale promoveaza o abordare flexibila si pragmatica, axata pe raspunsuri punctuale si adaptate necesitatilor clientilor. In acest caz, capacitatea de a identifica cei mai potriviti parteneri locali si de a asista clientii in interactiunile cu tesutul economic si juridic din strainatate constituie o prioritate.
Un important potential de dezvoltare
Daca exista mai multe variante de strategie de dezvoltare internationala, cabinetul de avocatura trebuie, inainte de toate, sa se adapteze specificitatilor pietei careia i se adreseaza. Asteptarile unui client francez in Germania nu sunt aceleasi cu cele ale unui chinez in Maroc sau ale unui turc in Franta. Totusi, daca Franta ramane o destinatie atractiva pentru investitiile straine, formula „desk” are posibilitatea de se dezvolta. Conform cifrelor oferite de ministerul economiei si finantelor, Franta este „plebiscitata” de 66% din administratorii societatilor straine. In 2011, au fost atrase 698 noi investitii straine, care au contribuit la crearea sau conservarea a 27.958 locuri de munca. Conform bilantului publicat de Agentia franceza pentru investitii internationale, Franta reprezinta a treia tara europeana ca destinatie a investitiilor fizice directe internationale mobile, ce permit crearea sau conservarea locurilor de munca. Aici au fost atrase, in 2011, societati din 40 de tari diferite. Europa ramane principala regiune de provenienta a investitiilor, cu o proportie de 60%, dar Statele Unite au ocupat in 2011 primul loc. Asia nu reprezinta decat 11% din investitiile internationale. Marimea societatilor straine este si ea foarte diversificate: intreprinderile mici si mijlocii reprezinta 28%, intreprinderile de marime intermediara 34%, iar marile societati 39%.
459 investitii din 698 (66%) au privit sectorul manufacturier. Intreprinderile din domeniu serviciilor reprezinta 34% din proiecte (239). Aproape o treime privesc activitati de productie, in special in sectorul agroalimentar, al masinilor, al echipamentelor mecanice si al chimiei.
Prezenta straina in Franta priveste, de asemenea, si parteneriatele tehnologice, investitiile de perenizare si fuziunile si achizitiile. Cercetare si inovarea franceza atrag investitori, precum o arata faptul ca societatile straine si-au consolidat prezenta in domenii competitive, deschizandu-se astfel parteneriatelor cu institutele de cercetare si cu retele de colaborare.
In ceea ce priveste fluxurile de iesire (Franta – strainatate), pe langa dinamismul multinationalelor franceze, acestea vor depinde si de competitivitatea si disponibilitatea financiara a societatilor mici, mijlocii sau de marime intermediara. Rolul avocatilor francezi nu trebuie, totusi, sa se limiteze la consilierea investitiilor francezilor sau care implica Franta. Statele de drept continental le ofera, pe langa colaborari si parteneriate, un camp de expansiune ce nu trebuie neglijat.
