Situatia platilor informale in sistemul sanitar
Corupţia rămâne generalizată în spitalele din estul Europei, pacienţii continuând să ofere mită, iar medicii, care au salarii foarte mici, să accepte, scrie revista britanică The Economist într-un material dedicat șpăgii din sistemul medical post-comunist.
Villiam Fischer este unul dintre cei mai cunoscuţi medici din Slovacia. Specialistul în cardiologie a efectuat primul transplant de inimă în anul 1998, iar la un moment dat a candidat la funcţia de preşedinte al ţării.
Însă, în februarie, familia unui pacient decedat l-a reclamat pe doctorul Fischer pentru că a luat mită 3.000 de dolari (2.700 de euro) pentru avansarea operaţiei și mai multe găini. Avocaţii medicului au declarat că acesta va pleda vinovat. Cazul ilustrează problema corupţiei sistemice care nu afectează doar Slovacia, ci şi alte ţări din centrul şi estul Europei, notează The Economist.
Astfel de exemple se întâlnesc în multe alte țări est-europene. În Letonia, chirurgul ortoped Valdis Zatlers a acceptat ceea ce a numit “plăţi de mulţumire” de la pacienţi fără a le declara autorităţilor. A primit o amendă de circa 400 de euro. Un studiu al Comisiei Europene efectuat în anul 2013 arăta că 28% dintre respondenţii din România şi 21% dintre cei din Lituania efectuaseră plăţi informale medicilor, comparativ cu media europeană de 5%.
În Polonia, 15% dintre respondenţi au recunoscut că au oferit mită în ultimul an, în nouă din zece cazuri fiind pentru servicii medicale. Unele spitale poloneze permit efectuarea de operaţii cezariene la cerere, pentru o taxă suplimentară de 1.000 de zloţi (220 de euro). Un sondaj recent arată că polonezii cred că sistemul medical este al doilea după politică în clasamentul celor mai corupte domenii de activitate. Chiar şi Estonia, unde sistemul medical cu programare electronică este oferit ca model de transparenţă, un director de spital şi-a pierdut locul de muncă în 2011 pentru că a cerut 300 de euro şi o sticlă de coniac de la un pacient vârstnic.
Astfel de plăţi neoficiale “nu pot fi reduse la simplă corupţie”, afirmă Steven van de Walle, profesor la Universitatea Erasmus din Rotterdam care a studiat fenomenul sistemului medical din România. “Foarte adesea, cetăţenii consideră logice aceste plăţi. Oamenii vor să plătească pentru sănătate”, explică specialistul. Într-adevăr, doctorul Fischer a avut probleme abia după ce, nereușind să salveze un pacient, a returnat doar 800 de dolari familiei acestuia (și niciuna dintre găini), scrie ironic The Economist.
În România, medicii rezidenţi din spitalele publice au salarii de doar 200 de euro, iar medicii specialişti câştigă 500 de euro, aminteşte The Economist. “Poate deloc surprinzător, 7.000 de medici români – 30% dintre doctorii ţării – au emigrat în perioada 2011 – 2013”, subliniază revista britanică. Peste 2000 lucrează acum în sistemul medical britanic.
Medicii din țările est-europene dau vina pe salariile mizere care nu le oferă altă alternativă decât să accepte bani pe ascuns. În unele cazuri, pacienții ajung la spital cu haine ponosite doar pentru a convinge medicul să le ofere o reducere la șpagă, mai scrie revista. Limita dintre șpagă și simpla expresie a unei mulțumiri este foarte greu de identificat, de aici rezultând și ambiguitățile legale. În Slovacia însă, un doctor care a recunoscut public că acceptă astfel de plăți suplimentare a fost trimis în judecată pentru luare de mită.
Harta şpăgii în spitalele din estul Europei. Cât de recunoscători sunt românii
În România, 11% din adulţi cred că este obligaţia lor să ofere plăţi informale medicilor. Ce îi diferenţiază pe români de alte popoare din regiune este că majoritatea plicurilor oferite în spitale sunt un semn de gratitudine pentru medici, cel puţin aşa susţine majoritatea celor intervievaţi, scrie hotnews.ro.
Românii, alături de ucraineni, sunt europenii care se împrumută cel mai des sau îşi vând cel mai frecvent din bunuri pentru a-şi putea acoperi cheltuielile legate de sănătate, deşi sunt teoretic asiguraţi medical.
Cei mai mulţi pacienţi români consideră că plicul nu este obligatoriu în spitale, dar că facilitează accesul la o îngrijire mai bună. Totodată cei mai mulţi pacienţi preferă să meargă la clinica privată a medicului pentru că „acelaşi doctor performează mai bine atunci când este plătit în regim privat, nu în regim public”.
Valoarea medie a unui plic în România în 2013 a fost de aproximativ 34 de lei la medicul de familie, 360 de lei în secţiile medicale ale spitalelor (trei sferturi ajungând aici la doctor şi un sfert la asistentă) şi 1130 lei la secţiile de chirurgie (unde 60% ajung la chirurg, 24% la anestezist şi restul la asistente).
În cazul operaţiilor sau naşterilor plicurile sunt un fenomen universal, în special când medicul este o celebritate în domeniu. 37% din plicuri conţin bani cash în timp ce restul „darurilor” vin sub formă de produse: cafea, băuturi alcoolice, ţigări etc.
Plăţile informale sunt estimate în România la 6,3% din totalul cheltuielilor cu sănătatea.
O analiză a legislaţiei din România pe tema plăţilor informale şi a soluţiilor ce pot fi adoptate sunt analizate pe larg în Dezbaterea: Plăţi informale în sistemul sanitar, care are loc pe 6 octombrie 2015, la Bucureşti (Organizatori Wolters Kluwer România şi Sănătatea Media Group).
Participă şi tu! Mai multe informaţii pe http://info.wolterskluwer.ro/plati-informale-in-sistemul-sanitar/
Harta plicurilor în spitalele din estul Europei (cu roşu intens – ţările unde fenomenul este cel mai răspândit; cu roşu deschis – ţările unde fenomenul este cel mai scăzut)
.
