Un exemplu discutabil de evolutie constitutionala. Statele Unite ale Americii in perioada 1870-1917 (II)
Autor: Stefan GHEORGHIES
IV. Organizarea judecatoreasca
In ceea ce priveste organizarea judecatoreasca din Statele Unite, erau cuprinse doua grupuri de tribunale distincte:
– tribunalele federale;
– tribunalele statelor.
Numirea judecatorilor federali tinea de competenta presedintelui. Confirmarea acestora se facea de catre Senat si erau numiti pe viata, destituirea lor putandu-se face doar pentru grave acuzatii sprijinite de dovezi substantiale din partea unei comisii a Senatului special constituita. In schimb, judecatorii statelor erau alesi de catre alegatori, ceea ce automat implica o anumita apartenenta politica a acestora. Durata mandatului era limitata si puteau fi realesi. Judecatorii erau alesi din randurile persoanelor cu pregatire de specialitate, adesea fiind selectati avocatii datorita unei experiente mai vaste pe latura practica.
Tribunalele de prima instanta (Courts of first instance) functionau cu un singur judecator, secondat de un juriu. Judecatorul se pronunta asupra aspectelor juridice ale cauzei, iar juriul asupra aspectelor de fapt. Jurisdictia era asigurata de catre Curtile de Apel, care functionau cu trei judecatori, fara juriu insa. Curtea de Apel se pronunta numai asupra problemelor de drept ridicate in prima instanta. Totodata, se remarca lipsa tribunalelor comerciale, problemele de natura comerciale cazand sub competenta instantelor ordinare.
V. Tribunalele federale
Competenta tribunalelor federale era stabilita de prevederile Constitutiei: ele se pronuntau in problemele de drept penal, civil, in material tratatelor internationale, legi federale, impozite, brevete, drept maritim. Existenta Curtii Supreme si a tribunalelor inferioare era stabilita prin Congres. Tot tribunalele federale se pronuntau in ceea ce priveste ambasadorii acreditati in SUA, consuli sau in procesele in care SUA era parte.
VI. Curtea Suprema
Curtea Suprema reprezenta cel mai inalt for de judecata. Ea judeca apelurile tribunalelor federale inferioare si in unele cazuri, apelurile curtilor de apel ale statelor. Tot Curtea Suprema a ajuns sa interpreteze constitutia federala. Astfel, intr-un proces, in ipoteza in care una dintre parti invoca anumite aspecte din constitutie, validitatea legii care urma sa i se aplice, a condus la situatia ca prevederile constitutionale sa fi ajuns a fi interpretate de catre judecatorii federali.
Alte instante erau reprezentate de catre:
– circuit courts of appeals (in numar de 10, functionau ca tribunale de apel);
– district courts (jurisdictii de prima instanta avand competenta de a judeca acele cause care nu intra in competenta Curtii Supreme);
– tribunalele de exceptie (aveau o competenta limitata, cum ar fi de exemplu United States Courts of claims, care judeca toate cauzele si actiunile indreptate impotriva ordinii publice, constitutie sau legislatiei federale);
– un tribunal care judeca infractiunile in domeniul vamal (U.S. Coustomes-Court).
Tribunalele celor 40 de state detineau puterea in baza constitutiei statelor respective. Sistemul judiciar era organizat pe 3 grupe de tribunale:
– o curte suprema;
– tribunale de prima instanta cu o competenta generala;
– tribunale de prima instanta cu o competenta speciala.
Deciziile Curtilor Supreme din state erau definitive, exceptie facand cazurile in care tribunalele federale erau competente. Reglementarea competentei Curtii Supreme a unui stat era lasata la latitudinea fiecarui stat in parte.
VII. Evolutia legislativa a statelor federale
Statele componete ale SUA aveau constitutii proprii in masura in care reglementarile acestora nu contraveneau constitutiei federale. In ciuda libertatii constitutionale aparent benefice, in practica s-au ridicat numeroase semne de intrebare cu privire la ce este sau nu constitutional. O serie de prevederi erau insa comune tuturor constitutiilor: reglementarea casatoriei, divortului, apararea si transmiterea proprietatii, constituirea societatilor comerciale, conditiile de munca, precum si forma de guvernamant, sistemul electoral, eligibilitatea, libertatea religioasa, taxale si modul de acoperire a impozitelor.
In ceea ce priveste legislatia statelor, aceasta era limitata de o serie de prevederi impuse prin constitutia federala:
1. obligatia de a mentine forma de guvernamant republicana;
2. interdictia de a se crea titluri de noblete;
3. intangibilitatea principiului Habeas Corpus;
4. respectul libertatii, al constiintei, al cuvantului, presei.
5. recurgerea la juriu in procele penale;
6. interdictia de a bate moneda;
7. interdictia de a stabili vami sau alte obstacole a comertului intre state;
8. aplicarea tarifelor federale pe caile ferate;
9. respectarea dispozitiilor federale cu privire la faliment;
10. interzicerea muncii copiilor in industrie.
VIII. Sistemul electoral
Constitutia federala lasa la libera aprecierea a statelor fixarea cadrului legislative in care un cetatean isi exercita drepturile electorale. Anumitor categorii de persoane li s-a interzis dreptul la vot: femeile si persoanele de culoare. Statele reglementau in mod diferit dreptul de vot. Unii cetateni erau obligati a face dovada unei averi imobiliare (conditie scoasa in afara legii de abia dupa 1870 dupa care a fost modificata constitutia federala). Votul secret a fost introdus in 1871 si 1877, iar incepand cu anii 1868-1869 intr-o serie de state a fost recunoscut dreptul la vot al femeilor. De abia din 1920 dreptul femeilor a fost generalizat.
Pana si emigrantii posedau un drept a vota in alegerile federale. Acestia trebuiau sa posede un domiciliu stabil, de cel putin 2 ani, se mai cerea sa nu fi fost condamnati, sa nu fie bolnavi psihic. De asemenea se cerea ca alegatorul sa fie la zi cu toate taxale si impozitele. Tuturor acestor conditii li se adaugau altele impuse de catre state federale. Cu titlu de exemplu, in statul California chinezii au fost exclusi de la vot, iar In Carolina de nord, au fost exclusi toti ateii.
Sursa: Gogeanu, Paul, Notiuni elementare de istoria statului si dreptului. 1640-1917, Litografia si Tipografia Invatamanului, Bucuresti, 1958.
Citeste si:
Un exemplu discutabil de evolutie constitutionala. Statele Unite ale Americii in perioada 1870-1917 (I)
