Uniunea Europeana. O mai buna legiferare, pentru o eficienta juridica sporita
Articol publicat in Pandectele Romane nr. 6/1015, rubrica Meridiane juridice. Autor: Andrei DUTU
In noua sa componenta Comisia Europeana si-a inceput activitatea la 1 noiembrie 2014. Printre principalele provocari cu care se confrunta noii comisari se numara si limitarea inflatiei de texte normative europene.
Originile unui atare obiectiv
In opinia prim vice-presedintelui Comisiei, Franz Timmermans, „separatia” dintre Europa si cetatenii sai s-a accentuat in ultimii ani. Pentru o mare parte a acestora, aceasta distantare se leaga de faptul ca UE lasa, uneori, impresia ca se implica in toate domeniile vietii curente, fara sa se ocupe suficient de marile obiective ale integrarii europene. In acest sens, actualul presedinte, Jean-Claude Junker, a afirmat ca proiectul european trebuie sa devina mai ambitios in privinta acestor mari obiective si provocari, si mai retinut cu privire la cele minore, care pot fi rezolvate foarte bine si la nivelul statelor membre. Altfel spus, in sprijinul domeniului economico-social, actiunea Comisiei, inclusiv pe plan juridic, trebuie focalizata pe domeniile in care influenta UE se poate resimti in mod palpabil. In acest scop, noua Comisie isi propune sa aplice in semnificatia lor integrala principiile subsidiaritatii si proportionalitatii, care ocupa un loc important in activitatea institutiei. De asemenea, Comisia trebuie sa controleze maniera in care initiativele sale implica costuri suplimentare pentru operatorii economici europeni. In acest scop, se urmareste atat sporirea calitatii reglementarilor ce urmeaza a fi adoptate, cat si alegerea celor mai eficiente si inteligente mijloace de atingere a obiectivelor de interes public, si sprijinire dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii.
Modurile de aplicare
Programul activitatilor Comisiei Europene pe anul 2015 prevede, cu statut prioritar, aceste obiectiv al unei mai bune legiferari, pe baza principiului discontinuitatii politice. Consacrat la articolul 39 al acordului-cadru dintre Parlamentul European si Comisie, acesta stabileste ca o noua Comisie poate reexamina, la inceputul mandatului sau, toate propunerile legislative aflate inca pe rol, pentru a le confirma politic sau a le retrage, pe baza punctului de vedere al Parlamentului. Astfel, pe acest temei, Comisia 2014 a analizat 450 de propuneri preluate de la Comisiile precedente, care inca asteptau o decizie in procedura de co-decizie. Pentru fiecare dintre acestea, comisarii au verificat pertinenta mentinerii, modificarii sau retragerii, avand in vedere patru puncte specifice: contributia propunerii la realizarea obiectivelor politice ale actualei Comisii; posibilitatea incheierii unui acord de adoptare in viitorul apropiat; succesul implementarii masurilor impuse de actul respectiv; si, in fine, daca actul mai este adaptat obiectivului sau initial.
Astfel, din considerente politice sau tehnice, actuala Comisie a dispus retragerea sau modificarea a 80 de propuneri existente, si a anuntat adoptarea a 23 de noi initiative – nu toate de natura juridica – pe care institutia se angajeaza politic sa le adopte in 2015. Acestea din urma se concentreaza pe marile obiective, precum crearea de locuri de munca, cresterea economica si investitiile. Noua abordare se vrea a fi pragmatica, iar sprijinul organului co-legislator devine esential. Prin urmare, aceste propuneri sunt utile cat timp sunt acceptate si adoptate cu celeritate, apoi aplicate in mod eficient. Mai mult decat atat, pana la sfarsitul anului 2015, Comisia va prezenta proiectul unui acord de colaborare interinstitutionala, intitulat „O mai buna legiferare”, ca element al programului REFIT, avand ca scop ameliorare procesului de reglementare la nivelul UE.
Beneficiarii proiectului
Impunerea acestui program de eficientizare a legiferarii, alaturi de urmarirea obiectivelor prioritare ale Uniunii, ar duce, cu siguranta, la o simplificare sistemica de care vor beneficia atat juristii, cat si actorii economici si cetatenii europeni. O reglementare mai performanta si de o calitate mai buna implica, in acelasi timp, claritate si transparenta, reducandu-se astfel obstacolele de ordin normativ in privinta investitiilor, prima prioritate a Comisiei in vederea revitalizarii economiei europene. In acest context, activitatea se va concentra pe intreprinderile mici si mijlocii, care vor beneficia de noi oportunitati de dezvoltare si de creare de locuri de munca. In ce priveste politicile publice, se urmareste atingerea unui nivel ridicat al protectiei sociale si, mai precis, a sanatatii umane si a mediului, in cel mai eficient mod posibil.