Ziua Codului civil

wkro/ November 22, 2013/ Articole

Mircea DutuArticol publicat in revista Pandectele Romane nr. 10/2013.
Autor: Prof. univ. dr. Mircea DUTU

Din 2011, 1 octombrie, data la care a intrat in vigoare noua „constitutie civila” a tarii, poate fi considerata, cu adevarat, Ziua codului civil. Un prilej nu atat pentru festivitati oficiale, glorificatoare, ci, mai degraba, menit sa evalueze masura in care prevederile complexului act normativ sunt acceptate de realitati si ratificate de practica ori, dimpotriva, fiind respinse de imprejurari necesita, negresit, corectura si amendamente corespunzatoare.

Desigur, dintr-o asemenea perspectiva cei doi ani scursi deja de la intrarea in vigoare a noului Cod civil (Legea nr. 287/2009) ne apar ca insuficienti pentru decantari de substanta fara-de-cusur si concluzii definitive. Sub imperiul jocului dispozitiilor tranzitorii, rare au fost situatiile care au ajuns la stadiul in care, pentru depasirea sau solutionarea lor, au presupus interventia judecatorului si permit reactia si cristalizarea jurisprudentei. Totusi, fie si la nivelul unor impresii generale unele lucruri pot fi spuse inca de pe acum. Entuziasmul unei „opere complete” si perfecte care, anima, poate pe unii, acum 5 ani, este pe cale a disparea treptat si defectele organice ale unei lucrari confectionate in biroul unor teoreticieni, mai putin sau deloc obisnuiti cu „laboratorul” faptelor si angrenajele jurisdictionale, devin tot mai evidente. Unele institutii juridice considerate „inedite”, precum logodna sau fiducia se dovedesc, inca de pe acum, ca fiind nascute moarte, atata timp cat mai nimeni nu intelege sa recurga la beneficiile lor. „Perfectionarile” aduse altor figuri juridice traditionale par, la randul lor, a semana, mai degraba, confuzii si nedumeriri in asteptarea unor concluzii jurisprudentiale transante si, pe cat posibil, venite de la Inalta Curte de Casatie. Corelarile intre elementele conservate si aspectele novatoare dau si ele batai de cap mai ales practicienilor care, in functie de situatie si de interesele in prezenta prefera sa le treaca sub tacere, decat sa-si asume riscul deschiderii unei adevarate „cutii a Pandorei”.

Reactia literaturii de specialitate este si ea inca nesemnificativa. Pentru inceput, evident in cautarea profitului editorial au proliferat intreprinderile utilitariste, cu caracter explicativ, elementar de genul „Noul Cod civil. Comentarii pe articole” sau „Noul Cod civil pe intelesul tuturor”. In goana timpului, cursurile universitare s-au marginit si ele, sa speram ca numai deocamdata, sa adauge noile dispozitii ale Codului la textele preexistente, pur expozitiv, fara analize adecvate de succesiune legislativa si semnificatii conceptuale. Este de domeniul evidentei ca studentii juristi au nevoie nu numai de informare, ci, si, chiar mai ales de evaluare a noilor reglementari ale dreptului privat. Lucrarile ample de punere in teorie, de genul traditionalelor „explicatii teoretice” precum cele realizate odinioara de Dimitrie Alexandresco referitor la Codul civil de la 1864 sau, mai recent, in privinta codurilor penal si de procedura penala din 1969 de Vintila Dongoroz si echipa sa de la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, menite sa impuna perspective teoretice ample si coerente textului codificator, nu par, cel putin deocamdata, a fi avute in vedere. Studiile aprofundate si lucrarile de sinteza, cu caracter monografic atat de binefacatoare si semn al unei doctrine viabile si mature se vor lasa asteptate inca o perioada de timp. Desigur, intr-o asemenea situatie, o prima salvare ar putea veni din partea doctoranzilor in drept privat care, prin temele abordate vor putea aduce, prin tezele lor contributii semnificative la desprinderea si expunerea semnificatiilor teoretice ale noului Cod civil.

Marea problema in materie o reprezinta, insa, aceea a constituirii noii doctrine a dreptului civil romanesc, pornind de la codul intrat in vigoare in urma cu doi ani. Desigur, la textul acestuia urmeaza a se adauga si celelalte reglementari de drept privat si totul respectiv de „drept pozitiv” va reprezenta baza din analiza careia urmeaza a se degaja „noul drept civil roman”, ca doctrina si reprezentare teoretica.

Un proces ce se va dovedi anevoios, de durata, dar la capatul caruia va rezulta, insa, o constructie teoretica de ansamblu, masiva si de continut, care va da seva, substanta si orientare in aplicarea imensului corp de texte legislative ce formeaza dreptul privat romanesc contemporan.

Sa nu uitam ca pana la elaborarea si publicarea unei mari si solide opere de sinteza, de complexitatea si nivelul Tratatului de drept civil semnat de I. Rosetti-Balanescu, C. Hamangiu si C-tin Baicoianu au trebuit sa treaca peste 50 de ani de la intrarea in vigoare a Codului civil de la 1 dec. 1865.

Cu gandul la viitorul stiintei dreptului in Romania si conform misiunii sale programatice asumate (noile) „Pandecte Romane” lanseaza prin aceste randuri ideea noului proiect major de elaborare a noii doctrine a dreptului privat roman, la care sa contribuie toate fortele juridice creatoare de care dispunem.

 * * *

Sub semnul Zilei Codului civil si in spiritul propunerii proiectului noii doctrine a dreptului privat, numarul de fata al „Pandectelor Romane” are ca tematica a dosarului sau „Doi ani de la intrarea in vigoare a noului Cod civil roman”, reunind contributii meritorii din partea unor reputati specialisti in materie.

Mai remarcam, la rubrica „Meridiane juridice” o prezentare a legii germane privind societatea antreprenoriala si last but not least, la cea de „Istorie juridica” ineditele dezvaluiri despre epurarea din barou a printului avocatilor romani, Istrate N. Micescu.

Share this Post

About wkro

WOLTERS KLUWER ROMÂNIA este parte a grupului multinaţional Wolters Kluwer, cunoscut pe piaţa internaţională ca unul dintre cei mai mari furnizori de informație specializată, produse şi servicii dedicate profesioniştilor.