Adam’s Rib – Coasta lui Adam (1949)
Autor: Stefan GHEORGHIES
Este cunoscut faptul ca o norma juridica trebuie sa fie clara, formulata astfel incat chiar si o persoana fara cunostinte de specialitate sa o poata intelege. Totodata, norma de drept trebuie sa fie lipsita de orice figuri de stil sau de elemente care tin de subiectivitate si care ar putea sa confere o alta dimensiune acesteia. De aceea putem afirma ca legea si umorul sunt doua concepte diametral opuse. Cu toate acestea, Adam’s Rib, in regia lui George Cukor, experimenteaza o mixtura a celor doua, iar rezultatul este unul pe putin original. Adam’s Rib transforma spectacolul juridic din fata instantei de judecata intr-o comedie savuroasa centrata pe interpretari mult exagerate ale legii penale.
Adam Bonner (Spencer Tracy) este un procuror cu experienta in domeniu, un om corect, meticulos care nu accepta ca imaginea sa ii fie asociata cu diverse cazuri mult prea mediatizate. Ironia sortii face ca acestuia sa ii fie repartizat cazul unei sotii care incercase sa isi omoare sotul adulterin, surprins in flagrant. Procurorul este convins ca va putea obtine condamnarea femeii, dar cum nu e bine niciodata sa fii prea sigur de reusita ta, in scena apare sotia acestuia, avocata Amanda Bonner (Katharine Hepburn). Aceasta ajunge sa reprezinte inculpata. Inevitabil, procesul se transforma intr-un circ mediatic in care Adam si Amanda devin personajele centrale. Lupta acestora, axata atat pe confruntarea propriu-zisa din fata instantei, cat si pe neintelegerile din timpul liber, ajunge una generala, iar spectacolul plin de umor capteaza atentia intregii lumi juridice.
Adam’s Rib este un film juridic neobisnuit prin modul in care abordeaza o tematica banala si o transforma intr-o poveste originala, plina de umor si nealterata de prostul gust specific perioadei. Lasand la o parte confruntarea inevitabil personala dintre cei doi soti, cazul femeii acuzate de tentativa de omor este unul lipsit de substanta juridica. Si partile procesului penal sunt personaje pline de defecte care lasa impresia ca dreptatea este imposibil de infaptuit in cazul de fata. De altfel, haosul controlat al procesului permite ca umorul sa fie inserat cu usurinta in filmul lui George Cukor, una dintre putinele productii juridice care poate fi categorisita cu adevarat o comedie juridica.
Procurorul Adam Bonner si avocata Amanda Bonner devin totodata personaje centrale intr-o lupta fara precedent pentru drepturile femeii, intr-o era in care egalitatea dintre barbat si femeie reprezenta inca un concept de ordinul fantasticului. Este clar ca Amanda sustine egalitatea dntre barbat si femeie, iar procurorul este prins fara voia sa intr-un razboi in care e greu sa iti pastrezi impartialitatea. Izbucnirile acestuia din finalul filmului arata faptul ca legea in sine nu este gresita, dar ca mentalitatea societatii este de vina pentru inegalitatea care planeaza in procesul sotiei razbunatoare. Adam si Amanda se implica cu prea multa pasiune in acest proces si nu dureaza mult pana ca disputele sa le cuprinda vietile din afara instantei. Pe de o parte, Adam are dreptate in ceea ce priveste modul exagerat in care sotia sa reprezinta o clienta care nici macar nu este constienta de gravitatea faptei sale. Pe de alta parte, insasi Amanda are un cuvant important de spus in legatura cu faptul ca juriul nu este impartial, ca a sa clienta este supusa unei presiuni sociale care o poate condamna inca inainte de inceperea judecatii.
Adam’s Rib straluceste la capitolul umor specific anilor `40, insa latura juridica are de suferit din cauza haosului care pune stapanire pe intregul fir narativ. Fara indoiala, umorul si juridicul nu reprezinta cea mai buna combinatie, iar coexistenta acestora presupune intotdeauna numai compromisuri.
