Concurenta: drumul spre bunastare
Bogdan Chiritoiu[1] – Presedinte al Consiliului Concurentei
Interviu realizat de Mihaela Mocanu, redactor-sef al Revistei Romane de Drept al Afacerilor.
Revista Romana de Drept al Afacerilor: Buna ziua domnule dr. Bogdan Chiritoiu, Presedinte al Consiliului Concurentei. Va multumim ca ati acceptat invitatia de a raspunde intrebarilor Revistei Romane de Drept al Afacerilor pentru iunie 2013, cand am pregatit o editie dedicata dreptului concurentei. Prezenta dvs. ne onoreaza si ne bucura, deoarece avem sansa sa primim raspunsuri care sunt importante pentru profesionistii din domeniu. Doresc sa incep prin a va ruga sa ne spuneti care este raportul dintre concurenta si beneficiul consumatorilor si cum abordeaza Consiliul Concurentei intelegerile dintre concurenti care produc beneficii economice pentru consumatori?
Bogdan Chiritoiu: Beneficiul consumatorilor reprezinta principalul obiectiv al legislatiei antitrust si implicit al autoritatii de concurenta, iar acest lucru este valabil in toata lumea, nu doar in Romania. De fapt, chiar in primul articol al legii concurentei este stipulat faptul ca aceasta are drept scop promovarea intereselor consumatorilor. Atat teoria economica, cat si constatarile empirice, sprijina ideea conform careia: „concurenta naste bunastare” si asta deoarece concurenta exercita o presiune constanta asupra companiilor de a pune la dispozitia consumatorilor o oferta cat mai variata, la cele mai bune preturi. Ca urmare, concurenta face parte din regulile de joc ale unei piete libere si este in interesul consumatorilor, beneficiarii finali.
In privinta intelegerilor intre concurenti care pot genera avantaje economice consumatorilor, acestea trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii stipulate de Legea concurentei: (1) sa contribuie la imbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurand, in acelasi timp, consumatorilor un avantaj corespunzator celui realizat de partile la respectiva intelegere; (2) sa impuna intreprinderilor in cauza doar acele restrictii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective si (3) sa nu ofere intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte substantiala a pietei. In
acest caz, sarcina probei indeplinirii acestor trei conditii revine companiilor participante la intelegere.
R.R.D.A.: Din investigatiile Consiliului Concurentei care sunt pietele ale caror structuri de concurenta sunt cele mai alterate in Romania?
B.C.: Investigatiile autoritatii de concurenta vizeaza, in primul rand, comportamentul de piata al companiilor. Exista si instrumente, ma refer in primul rand la anchetele sectoriale in cadrul carora analizam mecanismele de functionare, care pot fi utilizate pentru a promova imbunatatirea structurii concurentiale a pietelor. Cel mai bun exemplu este eliminarea unor bariere la intrarea pe piata.
Monitorizand/analizand performanta unei piete in termeni de eficienta, rata avansului tehnologic, calitate sau echitate, Consiliul Concurentei poate actiona la nivel structural sau comportamental pentru a remedia anumite deficiente sau pentru a corecta si sanctiona practici anticoncurentiale. Fara a da exemple concrete, pot spune ca pietele pe care exista ingrijorari semnificative privind concurenta au anumite caracteristici comune: sunt structuri oligopoliste de piata cu bariere semnificative la intrare sau cvasimonopoluri (companii cu putere mare de piata) nereglementate, exista reglementari disproportionate cu caracter anticoncurential, consumatorii au o elasticitate scazuta a cererii in functie de pret (fie sunt consumatori captivi, fie e vorba de bunuri de stricta necesitate, fie e vorba de vicii – produse la care consumatorii nu pot renunta usor in cazul unor cresteri semnificative ale pretului), sau pietele in care produsele sunt suficient de omogene incat concurenta prin diferentiere sa fie practic inexistenta – in astfel de piete tentatia de a se carteliza este foarte mare.
R.R.D.A.: Cum se implica Consiliul Concurentei in diseminarea in piata a culturii anti-trust?
B.C.: Promovarea culturii concurentei este una din prioritatile noastre. Promovarea regulilor de concurenta se refera, in special, la intarirea relatiilor de cooperare cu alte institutii si organizatii profesionale, dar si la cresterea increderii in beneficiile aduse de concurenta. Promovarea regulilor de concurenta se realizeaza prin participarea la conferinte, mese rotunde/seminarii/si sustinerea de prelegeri atat in Bucuresti, cat si la nivel local.
Gradul de transparenta al Consiliului Concurentei s-a imbunatatit, ca urmare si a unei comunicari eficiente cu publicul larg, fapt dovedit de scaderea numarului solicitarilor de informatii de interes public.
Un rol important in promovarea regulilor de concurenta o are Centrul de Studii in Dreptul Concurentei, care a fost infiintat in anul 2011 in baza unei conventii incheiate intre Consiliul Concurentei si Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.
Centrul organizeaza seminarii, dezbateri, conferinte, colocvii, simpozioane, la care participa, alaturi de specialisti romani sau straini, studenti si masteranzi. In anul 2012, temele abordate au fost: „Rolul drepturilor de proprietate intelectuala in consolidarea puterii de piata in sectorul tehnologiei informatiei” si „Actiunea privata in dreptul antimonopol” si, de asemenea, centrul a organizat Conferinta Internationala a IMEDIPA (Institutul de Studii in domeniul Dreptului si Politicii de Concurenta).
Pentru a evalua gradul de cunoastere privind domeniul concurentei, am efectuat in ultimii doi ani sondaje de opinie in randul populatiei, autoritatilor si companiilor. 76% din respondentii din cadrul populatiei generale au apreciat importanta existentei Consiliului Concurentei, iar 45% eficienta activitatii sale. 57% dintre autoritatile publice chestionate si-au exprimat increderea fata de autoritatea romana de concurenta (similar anului 2011) si 66% au mentionat ca prezinta un grad de interes fata de problematica concurentei. In ceea ce priveste mediul de afaceri, 37% dintre companiile intervievate si-au exprimat increderea fata de autoritatea romana de concurenta, 52% au precizat ca sunt interesati de problematica concurentei, 62% apreciaza importanta Consiliului Concurentei, iar 39% eficienta activitatii sale.
Cititi interviul integral in Revista Romana de Drept al Afacerilor nr. 6.
_____________________________
[1] Bogdan Marius Chiritoiu s-a nascut in Bucuresti in anul 1970. Absolvent al Facultatii de Medicina, Universitatea „Carol Davila” din Bucuresti, a urmat cursuri de master la London School of Economics and Political Science, precum si la Central European University, din Budapesta. Are un doctorat in economie la Academia de Studii Economice, Profilul Relatii Economice Internationale. In perioada 2005 – 2009 a ocupat a fost Consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale, in cadrul Departamentelor de Politici Economice si Sociale” si „Planificare si analiza politica”. A fost Coordonator pe politici sociale pentru Raportul de Criza si Raportul asupra Dezvoltarii Umane ale PNUD, consultant al Guvernului Romaniei pentru Integrare Europeana, la Institutul European si de Consilier al Ministrului Justitiei. In paralel, a desfasurat o bogata activitate didactica in invatamantul superior, la Facultatea de Stiinte Politice (FSP), din cadrul Universitatii Bucuresti. Are o bogata experienta in domeniul politicilor publice si al managementul proiectelor, el detinand functii de coordonator pentru proiecte Phare (coordonator de proiecte in managementul conflictelor, seminarii de instruire pentru candidatii si activistii politici tineri etc.), evaluator pe programul Access, consultant al Delegatiei Comisiei Europene pentru programul Europa, evaluator pentru programul Phare Coeziune, Dezvoltarea Serviciilor Sociale, expert local (ADR7) pentru promovarea campaniei Phare – Schema de Dezvoltare a Resurselor Umane.
