Distincția dintre excepția autorității de lucru judecat și efectele autorității de lucru judecat
Profesorul de drept Gabriela Răducan prezintă în Pandectele Române nr. 4/2017 un amplu studiu care pornește de la confuzia care se face uneori, în practica judecătorească, între două instituții distincte: aceea a excepției autorității de lucru judecat și aceea a autorității de lucru judecat ca efect specific al unei hotărâri judecătorești definitive. Totodată, analiza din revista editată de Wolters Kluwer Romania are în vedere și distincția dintre opozabilitatea hotărârii judecătorești și autoritatea de lucru judecat, ca și inopozabilitatea hotărârii judecătorești față de terțele persoane interesate să facă dovada contrară, pentru care actul jurisdicțional nu este decât un simplu fapt juridic și care nu produce efectele specifice ale autorității de lucru judecat.
FORME ALE ACȚIUNII CIVILE. Gabriela Răducan amintește în studiul său că printre formele concrete ce alcătuiesc acțiunea civilă se află și excepțiile procesuale, care sunt mijloace procesuale prin care se invocă anumite neregularități de fond sau de procedură, fără a antama fondul dreptului. Profesorul de drept subliniază în Pandectele Române nr. 4/2017 o primă concluzie importantă, aceea că excepțiile procesuale nu trebuie confundate cu apărările de fond. Mai departe, autorul analizei din revista editată de Wolters Kluwer Romania formulează întrebarea dacă instituția efectului autorității de lucru judecat al unei hotărâri judecătorești definitive este o apărare procesuală sau una de fond, fiind evident că, în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat (de fond, absolută, peremptorie), aceasta este o apărare pur procesuală.
EFECT AL HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI. Potrivit Gabrielei Răducan, “de regulă, apărările de fond, numite și apărări propriu-zise, pot fi definite ca fiind mijloacele prin care pârâtul invocă obiecțiuni împotriva pretenției reclamantului, urmărind respingerea cererii acestuia ca neîntemeiată (ca nefondată), după examinarea fondului pretenției respective”. Astfel, apărările de fond pot fi: apărări în fapt, dacă sunt invocate împrejurări de fapt în legătură cu speța respectivă sau apărări în drept, atunci când se invocă anumite dispoziții legale despre care se afirmă că sunt aplicabile în speță. Profesorul de drept amintește că, în legislația anterioară, autoritatea de lucru judecat era reglementată de legea procesuală ca o excepție procesuală, iar de legea substanțială ca prezumție legală absolută și irefragabilă, însă, această ultimă calificare era criticabilă sub mai multe aspecte. În acest moment, se arată în studiul din Pandectele Române nr. 4/2017, Codul de procedură civilă reglementează, în mod firesc, autoritatea de lucru judecat ca efect al hotărârii judecătorești, menținând însă și instituția excepției autorității de lucru judecat, consacrând-o expres. Relevante sunt, conform Gabrielei Răducan, și dispozițiile din Codul de procedură civilă, potrivit cărora hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
ASPECTELE AUTORITĂȚII DE LUCRU JUDECAT. Studiul din revista editată de Wolters Kluwer Romania evidențiază că autoritatea de lucru judecat prezintă două aspecte: un aspect pozitiv și unul negativ. Există, deci, un aspect pozitiv pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea rămasă definitivă într-o nouă judecată, fără ca partea adversă sau instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului, dar și un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, întrucât nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt proces. Autorul analizei din Pandectele Române nr. 4/2017 atrage atenția că aspectul negativ va intra în funcțiune dacă într-un al doilea proces, între aceleași părți, se încearcă valorificarea aceleiași pretenții, invocându-se același temei juridic, extinzând astfel autoritatea de lucru judecat a hotărârii inițiale asupra sorții unui viitor litigiu, în sensul de a institui o interdicție a unei noi judecăți cu privire la aceeași chestiune litigioasă, între aceleași părți. “Aspectul pozitiv este consacrat de art. 431 alin. (2) C. pr. civ., de acesta beneficiind oricare dintre părțile litigante, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă, însă, acest beneficiu aparține doar acelor părți cărora li s-a recunoscut dreptul prin hotărârea care se bucură de autoritate de lucru judecat, fiind vorba de drepturi câștigate”, adaugă Gabriela Răducan.
EFECTUL AUTORITĂȚII DE LUCRU JUDECAT. Profesorul de drept precizează că, deși, potrivit Codului de procedură civilă, atunci când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie, apreciem că efectul autorității de lucru judecat reglementat expres de art. 431 C. pr. civ., privește exclusiv hotărârile judecătorești definitive. Astfel, Gabriela Răducan consideră că într-un al doilea litigiu nu s-ar putea opune deja, ca efect al autorității de lucru judecat o hotărâre nedefinitivă, care, fiind dată într-un litigiu încă pendinte, este susceptibilă a fi desființată în căile de atac, o astfel de hotărâre neputând împiedica instanța din al doilea litigiu de a decide potrivit propriei sale convingeri, pe baza probelor din dosar.
IDENTITATEA DE CHESTIUNE LITIGIOASĂ ÎNTRE ACELEAȘI PĂRȚI. Practic, după cum relevă analiza din Pandectele Române nr. 4/2017, vorbim de aspectul pozitiv al autorității de lucru judecat atunci când nu sunt întrunite condițiile excepției autorității de lucru judecat (tripla identitate de elemente: părți, obiect, cauză), dar, potrivit hotărârii judecătorești definitive anterioare, există o identitate de chestiune litigioasă între aceleași părți (indiferent dacă, de această dată, figurează sau nu și alături de alte părți), fapt care obligă instanța sesizată cu un al doilea litigiu să țină seama de ceea ce s-a decis deja în prima hotărâre și să-și sprijine propriul raționament pe dezlegările jurisdicționale anterioare, în măsura în care acestea au legătură și influențează chestiunea litigioasă dedusă judecății ulterior.
PUNCTUL DE PORNIRE AL RAȚIONAMENTULUI JURIDIC. Așadar, se arată în revista editată de Wolters Kluwer Romania, în ipoteza în care se valorifică instituția efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, într-un litigiu ulterior celui în care s-a pronunțat hotărârea definitivă pe care acesta se întemeiază, instanța va soluționa cauza pe fond, iar nu în temeiul excepției autorității de lucru judecat. Soluționând cauza pe fond, însă, după cum afirmă Gabriela Răducan, această instanță ulterioară este ținută – strict în ceea ce privește identitatea de chestiune litigioasă – de cele statuate în hotărârea anterioară, ca de un dat juridic (lucru judecat) pe care nu-l mai poate pune în discuție și nu-l mai poate tranșa diferit, ci acesta va fi punctul de pornire de la care își va dezvolta în continuare raționamentul juridic, în funcție de circumstanțele concrete ale noii pricini deduse judecății. În acest context, revenind la întrebarea adresată de autoare privind natura juridică a valorificării instituției efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, profesorul de drept apreciază că este vorba despre o apărare de fond în drept, de sorginte procesuală, întemeiată chiar pe dispozițiile art. 431 alin. (2) C. pr. civ.
CONDIȚII DE ÎNDEPLINIT. Totodată, atrage atenția Gabriela Răducan, uneori, practica judecătorească relevă, din păcate, o greșită înțelegere și a condițiilor în care prevederile art. 431 alin. (2) C. pr. civ. pot fi valorificate, prin reținerea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, fiind comise erori grave. De aceea, autorul subliniază în studiul său din Pandectele Române nr. 4/2017 că, deși nu este necesară întrunirea unei triple identități de elemente (părți, obiect, cauză) ca în cazul excepției autorității de lucru judecat, pentru a opera aspectul pozitiv al autorității de lucru judecat trebuie întrunite cumulativ două condiții: identitatea de părți și identitatea de chestiune litigioasă (care nu se confundă și nu presupune identitate de obiect și/sau de cauză).
Abonamentele la Revistele Române de Drept – Colecția 2018 beneficiază în cest moment de ofertă specială. Pentru detalii și comandă, faceți click pe imaginea de mai jos sau mergeți la acestă adresă: http://info.wolterskluwer.ro/revistele-romane-de-drept-2018
