Ghidul Consiliului Concurenței despre cum se pot conforma companiile regulilor de concurență

Octavian Nicola/ January 25, 2018/ Articole

Consiliul Concurenței a publicat la sfârșitul anului trecut un amplu Ghid privind conformarea cu regulile de concurență, care se adresează companiilor și angajaților acestora. Rolul său este de preveni practicile anticoncurențiale, sever sancționate de Consiliul Concurenței, Ghidul exemplificând diferitele situații interpretate ca fiind încălcări ale legii. Cuantumul amenzii contravenționale dat de Consiliul Concurenței în cazul în care se constată aceste încălcări este de până la 10% din cifra de afaceri totală înregistrată de întreprindere în anul financiar anterior deciziei. De asemenea, în funcție de gravitatea faptelor, și angajații pot răspunde civil și chiar penal.

PRINCIPALELE PRACTICI ANTICONCURENȚIALE

Ghidul Consiliului Concurenței trece în revistă care sunt principalele practici anticoncurenţiale sancţionate de legislaţie. Astfel, experții Consiliului arată că înţelegerile anticoncurenţiale sau practicile concertate, însemnând coordonarea comportamentului pe piaţă, fără să se fi încheiat un acord, între două sau mai multe întreprinderi, pot avea loc la nivel orizontal, între concurenţi. În viziunea legislației concurenței, concurenții sunt acele întreprinderi care operează la acelaşi nivel al lanţului de producţie sau distribuţie. După cum punctează Ghidul amintit, cele mai grave sunt înţelegerile si/sau practicile concentrate orizontale secrete, de tip cartel, cum ar fi cele privind fixarea preţurilor de vânzare a bunurilor/serviciilor către terţi, împărţirea pieţelor sau a clienţilor (inclusiv în cadrul licitaţiilor publice), limitarea producţiei sau a vânzărilor. Înțelegeri anticoncurențiale și practici concertate pot fi întâlnite și la nivel vertical, între întreprinderi care operează la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau distribuţie, de exemplu, între un producător şi un distribuitor al acestuia. Impunerea preţului de revânzare constând în stabilirea (direct/indirect) a unui preţ de revânzare fix sau minim, ce trebuie respectat de către cumpărător este, în general, considerată de autoritatea de concurenţă ca fiind o restricţie gravă a concurenţei.

INFORMAȚIILE SENSIBILE CE PUN ÎN ALERTĂ INSPECTORII DE CONCURENȚĂ

O altă practică anticoncurențială este reprezentată și de acele decizii ale asociaţiilor de întreprinderi (patronale sau profesionale) privind stabilirea şi impunerea unei conduite comune membrilor săi, în privinţa, spre exemplu, a preţurilor, standardelor sau a unei obligaţii de a schimba informaţii sensibile cu privire la politica comercială. Ghidul Consiliului Concurenței afirmă că la nivel de principiu, sunt considerate informaţii sensibile din punct de vedere al concurenţei informaţiile care pot fi calificate drept secrete de afaceri, care reprezintă know-how specific unei anumite activităţi sau care ar oferi un avantaj competitiv concurenţilor unei anumite entităţi. În acest sens, Ghidul avertizează că schimbul următoarelor categorii de informaţii poate conduce la coluziune sau poate constitui un mecanism de monitorizare a înţelegerii anticoncurenţiale: preţuri (strategii, reduceri, discounturi), structura preţurilor (cercetare, producţie, distribuţie), termeni şi modalităţi de comercializare, strategii de promovare, veniturile şi volumele corelate vânzării, marja de profit, cota de piaţă, teritorii, liste de clienţi/distribuitori/furnizori, ofertele planificate şi/sau depuse, volume achiziţionate, planuri de afaceri şi investiţii (anticiparea intrării pe piaţă, investiţii planificate) sau nivelul de utilizarea a capacităților de producţie.

PRACTICI DE ÎNGRĂDIRE ȘI ELIMINARE A CONCUREȚEI

Ghdul exemplifică și modul în care comportamentul abuziv săvârşit de o întreprindere care deţine poziţie dominantă pe o piaţă poate îngrădi/elimina concurenţa. Astfel, practicile de excludere pot consta în câştigarea de noi clienţi prin practicarea unor preţuri menţinute artificial la un nivel scăzut cu scopul de a înlătura concurenţa. Totodată, comportamentul abuziv mai poate fi realizat prin practicile de exploatare (impunerea unor preţuri nejustificat de mari) sau de discriminare (practicarea unor reduceri speciale pentru clienţii care au drept furnizor unic sau principal întreprinderea aflată în poziţie dominantă). De asemenea, experții Consiliului Concurenței mai acordă o însemnată atenție și întreprinderilor care fuzionează sau care dobândesc controlul direct sau indirect asupra uneia sau mai multor întreprinderi sau părți ale acestora (prin preluarea acțiunilor sau activelor, prin încheierea unui contract sau prin orice alte mijloace).

PROGRAME DE CONFORMARE ADAPTATE MODELULUI DE AFACERI

Toate aceste practici anticoncurențiale pot fi prevenite chiar de către companii, se arată în Ghidul Consiliului Concurenței. Acest lucru se poate realiza prin crearea unor programe de conformare proprii, materializate în redactarea unui manual de conformare pentru angajații unei companii, dar și prin dezvoltarea unor mecanisme operaţionale – de audit, avertizare, consiliere şi responsabilizare. Fără îndoială, după cum recomandă Ghidul Consiliului Concurenței, toate acestea trebuie adaptate la propriul model de afacere, iar elaborarea lor trebuie să aibă la bază o analiză riguroasă de risc în domeniul concurenței, specifică activităţii şi industriei în care activează întreprinderea, precum şi structurii sale organizaţionale.

RĂSPUNDEREA COMPANIEI PENTRU ÎNCĂLCAREA REGULILOR CONCURENȚEI DE CĂTRE ANGAJAȚI

Experții Consiliului Concurenței atrag atenția în Ghid că în centrul programului de conformare al unei companii se află angajaţii acesteia, precum şi orice alte persoane însărcinate de către societate cu reprezentarea intereselor sale. Aceasta și pentru că, potrivit regulii generale, pentru constatarea încălcărilor în materia dreptului concurenței, eventualele acțiuni anticoncurențiale ale unui angajat sunt atribuite întreprinderii din care face parte, aceasta fiind, în principiu, considerată răspunzătoare pentru posibila încălcare. După cum evidențiază realizatorii Ghidului, de obicei, încălcarea normelor de concurenţă implică angajați cu atribuţii decizionale (care stabilesc politici comerciale, negociază contracte). Acești angajați sunt cei care au capacitatea de a decide, spre exemplu, alinierea preţurilor cu alţi concurenţi, împărţirea pieţelor sau angajarea întreprinderii într-o strategie de excludere a concurenţilor. Totuşi, mai avertizează autorii Ghidului, răspunderea companiei este angajată şi în situaţia în care, spre exemplu, deşi nu există implicarea personalului de conducere, alţi angajaţi (ex.: din departamentul de vânzări) convin cu omologii lor din companii concurente să îşi împartă clienţii sau să boicoteze o altă întreprindere. Odată ce înţelegerea anticoncurenţială are loc, nu este necesar ca acest comportament să fi fost încurajat sau tolerat de către personalul conducere pentru a se considera că întreprinderea a încălcat legea.

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE UNUI PROGRAM EFICIENT DE CONFORMARE

Experții Consiliului Concurenței consideră că elementele de bază ale unui program de conformare, care să fie detaliate prin sesiuni de instruire/evaluare, proceduri şi printr-un document (manualul de conformare) disponibil tuturor angajaţilor şi uşor de înţeles sunt următoarele:

▪ poziţia clară, fermă, publică a managementului întreprinderii în sensul respectării normelor de concurenţă;

▪ desemnarea uneia sau sau mai multor persoane responsabile cu programul de conformare al companiei;

▪ informarea eficientă, instruirea adecvată şi măsuri de conştientizare privind necesitatea conformării cu normele de concurenţă;

▪ control, audit al conformării şi informare promptă privind orice suspiciune referitoare la încălcarea normelor de concurenţă;

▪ crearea unui sistem de evaluare şi revizuire a planului de conformare cu normele de concurenţă. În opinia autorilor Ghidului, unul dintre cei mai importanţi parametri ai oricărui program de conformare este nivelul decizional la care este asumat, în acest sens, trebuind să existe un mesaj susţinut, ferm și clar din partea conducerii întreprinderii care să considere concurența ca fiind parte esenţială a propriei culturi organizaţionale.

PERSOANA RESPONSABILĂ CU PROGRAMUL DE CONFORMARE ÎN COMPANIE

Autorii Ghidului apreciază că indiferent de dimensiunea companiei, punctul de început în demersul de asumare a unui program de conformare în domeniul concurenței poate fi reprezentat de o decizie a conducerii prin care conformitatea cu legile și promovarea practicilor etice de afaceri să fie ridicate la nivelul politicilor acesteia. Prin acelaşi act poate fi desemnată şi persoana responsabilă de program. Nominalizarea unui reprezentant al conducerii care să își asume rolul de a coordona efortul va asigura durabilitatea, consistenţa şi vizibilitatea acestui demers, spun experții Consiliului Concurenței. Aceștia mai subliniază că o astfel de practică este recomandată şi IMM-urilor dat fiind faptul că, în structurile cu număr mai mic de angajaţi, mesajul conducerii întreprinderii poate fi comunicat şi înţeles mai uşor. În acest sens, Consiliul Concurenței avertizează în Ghidul său că deși instituția are capacitatea de a prioritiza investigarea încălcărilor legislației în domeniu, IMM-urile sunt în egală măsură responsabile de comportamentul lor concurenţial. În ceea ce privește poziţia ocupată de persoana care supervizează implementarea programului de conformare în cadrul unei companii, conform autorilor Ghidului, poate varia de la caz la caz, nefiind necesară implicarea acesteia în activităţile de zi cu zi ale întreprinderii şi fiind posibilă chiar apartenenţa acesteia la o altă companie din cadrul aceluiaşi grup, modalitatea de supervizare a implementarii programului putând fi particularizată în cadrul fiecarei întreprinderi. Așadar, responsabilul cu programul de conformare trebuie să deţină un nivel suficient de credibilitate, pregătire de specialitate, autoritate, autonomie decizională şi resurse. În cazul IMM-urilor, rolul poate fi asumat chiar de administratorul sau de către consilierul juridic al întreprinderii, iar în cazul altor întreprinderi, rolul poate fi asumat de către coordonatorul departamentului juridic, ofițerul de conformitate sau orice altă persoană cu nivelul necesar de autoritate şi cunoştinţe ce va fi desemnată de conducerea societății.