Manifest pentru o piata libera a documentelor juridice
Articol publicat in revista Monitorul Jurisprudentei nr. 13/2013. Autor: Adrian Toni Neacsu
Organismele din sectorul public colecteaza, produc, reproduc si disemineaza documente pentru a-si indeplini sarcinile publice. Punerea la dispozitia publicului a tuturor documentelor general disponibile detinute de sectorul public, care se refera nu numai la procesul politic, ci si la cel legal si administrativ, inclusiv a jurisprudentei instantelor, reprezinta un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoastere, care este un principiu de baza al democratiei. Acest principiu se aplica institutiilor la orice nivel, fie ele locale, nationale sau internationale. Sunt constient ca aceste afirmatii seamana a slogan, insa, in realitate am citat dintr-un document european cu putere de lege.
Directiva 2003/98/EC privind reutilizarea informatiilor din sectorul public a stabilit un set minim de norme privind reutilizarea, precum si mijloacele practice de facilitare a reutilizarii documentelor existente detinute de organismele din sectorul public ale statelor membre. In Romania directiva a fost implementata prin Legea nr. 109/2007[1], care reglementeaza „cadrul juridic al reutilizarii documentelor aflate in posesia institutiilor publice pe care acestea din urma le-au creat in cadrul activitatii publice proprii si care pot fi ulterior utilizate in scopuri comerciale sau necomerciale”.
In sensul acestei legi, reutilizarea se refera la folosirea documentelor detinute de institutiile publice in scop comercial sau necomercial, de catre persoane fizice sau juridice. Documentul reprezinta orice continut informational, indiferent de forma sa (pe suport hartie, electronic, audio, video etc.).
Reutilizarea in scop necomercial este libera. In scopul efectivitatii acestei obligatii, institutiile publice trebuie sa asigure conditii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, in special prin elaborarea de liste si directoare, in cazul utilizarii mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizarii, precum si prin numirea unor persoane de contact si indicarea unor puncte de informare.
Reutilizarea documentelor in scop comercial trebuie sa fie egala pentru toti participantii potentiali de pe piata, chiar daca unul sau mai multi participanti au exploatat deja pe piata produse noi obtinute pe baza acestor documente. Sunt interzise intelegerile privind acordarea unui drept de exclusivitate.
Intelegerile privind acordarea unui drept de exclusivitate, incheiate inainte de intrarea in vigoare a legii si-au incetat de drept aplicabilitatea la data expirarii perioadei de valabilitate prevazute in contract, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2008.
Legea romana, conforma standardului european, descrie raiul accesului liber la documentele de interes public. Potrivit acesteia, ar trebui ca fiecare autoritate si institutie publica din Romania sa-si deschida accesul la documentele produse (hotarari, avize, decizii, norme s.a.), sa le puna fizic la dispozitia oricarei persoane interesate si sa permita circulatia lor nestingherita pe piata si integrarea lor in diferite produse comerciale care sa le sporeasca valoarea. Accesul la documentele institutiilor publice ar trebui sa fie egal si democratic, fara intelegeri oculte si exclusivitati de facto, extrem de facil chiar pe site-urile autoritatilor romane. Chiar directiva cere intocmirea unor liste de resurse, accesibile de preferinta on-line, care cuprind documentele principale si siturile portal cu legaturi spre listele de resurse descentralizate. Si multe altele…
Ca orice rai si acesta ramane doar o promisiune in care cred doar putinii practicanti ai ideologiei accesul liber al societatii la informatie, ca fundament al democratiei moderne.
Libera circulatie a documentelor institutiilor publice este un concept care depaseste cu mult prin importanta si dimensiune ideologia accesului liber la informatiile de interes public. Pe langa ea, accesul la informatiile publice detinute de autoritati si institutii reprezinta o miza marunta. Cu toate acestea, lipseste cu desavarsire orice preocupare a societatii civile pentru prezervarea unui drept reglementat in mod amanuntit prin lege si total neaplicat in Romania. Piata circulatiei documentelor publice este una complet neagra, in care interesele private financiare se intrepatrund cu cele ale unor institutii pentru obscurantismul desavarsit. Lipsa oricarui interes pentru aplicarea unei legi care ar creste imediat gradul de responsabilitate publica al autoritatilor si gradul de cunoastere al populatiei in general poate fi usor considerat drept socanta.
Pot misca pe cineva prin randurile mele? Sa vedem.
[1] Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 300 din 05.05.2007.
… sa incepem cu publicatia oficiala a statului, Monitorul Oficial al Romaniei.
Corect, ar trebui inceput chiar cu textul legilor.