Revizuire constitutionala in perioada de criza
Articol publicat in revista Pandectele Romane nr. 12/2013.
Autor: Prof. univ. dr. Mircea DUTU
Intr-un articol recent, publicat in revista franceza „Constitutions” (aprilie-iunie 2013) si intitulat sugestiv Criza economica si criza constitutionala in Europa, profesorul spaniol Belaguer Callezon sustine ca impasul economico-financiar major pe care il cunoaste lumea in ultimii ani pune la grea incercare si soliditatea sistemelor constitutionale nationale, precum si normele fundamentale ale Uniunii Europene, iar raspunsul oferit pana acum se dovedeste a fi global inadecvat, atat la nivel unional-european, cat si la cel al fiecaruia dintre cele 27 state membre ale Uniunii. El vorbeste chiar de un declin al dreptului constitutional, accentuat in primii ani ai secolului in curs, in special post-2008 odata cu izbucnirea crizei economice, care trebuie inteleasa si ca una a functiilor istorice ale Constitutiei, care nu se mai dezvolta exclusiv in cadrul statului national, ci se proiecteaza si asupra diversitatii spatiilor constitutionale, infra si supra statale. Referitor la situatia UE criza e generata de un model de integrare care impiedica dezvoltarea functiilor istorice ale dreptului constitutional, facand astfel dificila formarea si afirmarea unei identitati constitutionale europene. Dimpotriva, in cadrul statal puternica identitate constitutionala nu mai corespunde transformarilor rezultate din procesul de integrare supranationala, in contextul globalizarii. Am fi, asadar, in prezenta unei supradimensionari a nivelului constitutional statal in raport cu cel supranational, care se explica mai ales prin motive de evolutie istorica. Responsabilitatea politica si mecanismele constitutionale de control se concretizeaza la nivel statal, chiar daca un mare numar din vechile competente statale sunt astazi transferate instantelor supranationale.
In plan supranational spatiul public apare ca subdimensionat, din aceeasi perspectiva a controlului constitutional al puterilor publice europene, ceea ce faciliteaza aparitia situatiilor precum cele care afecteaza Portugalia, Spania, Grecia sau Italia, dupa acest annus horribilis pentru dreptul constitutional, cum a fost calificat 2011! De aceea, ar aparea drept necesara redimensionarea spatiilor politice in sensul ajustarii lor la realitatea proceselor de putere pe care le exprima. Si aceasta cu atat mai mult cu cat astazi, absenta consistentei democratice a spatiului public european a generat incapacitatea pentru cetatenii nationali de a se opune deciziilor care sunt adoptate la nivel unional-european si sunt impuse statelor membre. Acestea ajung sa limiteze ordinea constitutionala interna si democratia pluralista, pana la a pune serios in discutie continuitatea pactelor constitutionale intervenite in statele nationale, fondate pe principiul statului social si pe interventia publica in economie. Confruntate cu presiunile reiesite din procesul de mondializare, instantele suprastatale europene au esuat astfel in misiunea lor de a proteja statele membre in contextul obligatiilor inerente proiectului european comun.
Dupa si sub semnul acestor consideratii privind criza constitutionala europeana din ultimii cinci ani se cuvine sa privim si preocuparea romaneasca de a revizui, pentru a doua oara legea fundamentala a tarii din 8 decembrie 1991.
Trecand peste speculatiile ce se pot face asupra momentului si conditiilor in care aceasta ar putea surveni, am considerat ca se cuvine marcat pasul elaborarii proiectului legii de revizuire, efectuat de comisia speciala instituita in acest scop.
Trebuie spus, dintru inceput ca modificarile si completarile constitutionale astfel preconizate nu rezulta din preocupari majore precum cele mai sus evocate, ci din simple fierberi politice interne, greu de surprins si exprimat in termenii unei normalitati constitutionale. Intr-adevar, este de observat ca multe din „noutatile” proferate nu erau absolut necesare, se puteau asigura pe cale jurisprudentiala ori puteau fi promovate in contextul altor abordari.
Chiar daca aflata numai la stadiul de tentativa si cu un final imprevizibil, deschis preconizata revizuire in curs prezinta un interes doctrinar evident, fapt pentru care i-am consacrat dosarul tematic al numarului de fata.
El se intregeste cu subiecte interesante ale rubricilor traditionale, dintre care remarcam pe cele aferente Meridianelor ori Istoriei juridice.
Si cum incheiem inca un an in jurul si prin paginile „Pandectelor Romane”, sa multumim cititorilor nostri pentru fidelitate si sa le uram sa ne vedem cu bine si in 2014. La multi ani!
