Vrei să francizezi? Ce trebuie să protejezi ca sa nu ți se fure afacerea

Octavian Nicola/ august 17, 2017/ Articole

Autor: Cosmovici Intellectual Property

Contractul de franciză a devenit unul din ce în ce mai popular, mai accesibil și mai atractiv pentru companiile ce doresc să își dezvolte businessul, acoperind astfel teritorii din ce în ce mai extinse.

Este vorba de o cooperare profitabilă pentru ambele părți, ce își poate dovedi utilitatea în multe situații. Pe de o parte, francizorul își face simțită prezența și are ocazia de a-și exploata marca pe piețele dintr-o varietate de țări, cu costuri mult mai reduse decât dacă ar fi deschis sucursale/puncte de lucru/ magazine etc. De asemenea, francizorul nu răspunde pentru eventualele fapte ilicite ale francizatului, după cum francizatul își asumă riscul pierderilor și al eventualului eșec al afacerii sale.

Pe de altă parte, pentru francizat, avantajul major este că practic, el e scutit de faza inițială a afacerii – crearea unui brand și dezvoltarea lui, pentru  a se face remarcat de către consumatori– el primește drepturile de exploatare a mărcii și know how-ul de la francizor și se poate bucura de reputația deja dobândită de respectiva marcă.

Totuși, un astfel de contract trebuie conceput cu o foarte mare grijă la aspectele de proprietate intelectuală, întrucât altfel, francizorul riscă să își vadă drepturile de proprietate intelectuală periclitate de un eventual francizat de rea credință.

Marca

Esența contractului de franciză este faptul că francizatul dobândește dreptul de a exploata marca francizorului. Însă, fără niște clauze clare, care să îi interzică francizatului să depună, chiar și după încheierea contractului de franciză, mărci similare celei exploatate, acesta, în cazul în care este de rea credință, poate foarte ușor să depună mărci similare, pe teritorii în care francizorul nu este protejat.

Astfel, consumatorul ar fi indus în eroare cu privire la proveniența bunurilor și serviciilor, iar fostul francizat poate profita în mod injust de reputația francizorului.

De asemenea, este important să se prevadă în contract obligația francizatului să folosească marca în forma în care este ea înregistrată. Altfel, dacă e folosită pentru o perioadă suficient de mare (depinde de legislația fiecărei țări, în general mai mult de 5 ani) există riscul să se considere că francizorul a tolerat această folosire, această tolerare putând fi echivalată cu o acceptare tacită a situației, care să îl împiedice ulterior pe francizor, ca titular al mărcii anterioare, să se opună la înregistrarea mărcii francizatului.

Brevetul

Dacă franciza implică fabricarea unor produse după un procedeu brevetat, este de la sine înțeles faptul că francizatului i se va acorda și dreptul (Care este în același timp și o obligație, și o garanție a calității și standardelor produselor) de a fabrica produsele/a presta serviciile, în funcție de tipul francizei, după procedeul brevetat.

Copyright

Aici în aparență, lucrurile sunt mai clare, întrucât drepturile nepatrimoniale de autor sunt drepturi personale, inalienabile. Practic, ceea ce se poate ceda către francizor nu e dreptul de autor, ci drepturile patrimoniale asupra dreptului de autor, și cele conexe, adică aspectele evaluabile în bani care decurg din exploatare efectivă a dreptului de autor

Share this Post