Dreptul la aparare in reglementarea Noului Cod de procedura civila

Wkro/ June 30, 2015/ Articolul saptamanii

Noua reglementare
Art. 13: Dreptul la aparare

(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii.
(3) Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului. Ele pot sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului, sa propuna probe, sa isi faca aparari, sa isi prezinte sustinerile in scris si oral si sa exercite caile legale de atac, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
(4) Instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor, chiar atunci cand acestea sunt reprezentate.

Vechea reglementare
In vechiul Cod de procedura civila nu exista un text dedicat acestui principiu, insa intreaga reglementare continea dispozitii care concretizau acest drept fundamental.

Dreptul la aparare – drept fundamental

Dreptul la aparare este un drept fundamental consacrat in Conventia europeana a drepturilor omului, art. 6, alaturi de alte drepturi care, in ansamblu, se subsumeaza conceptului de proces echitabil. Dreptul la aparare este totodata un principiu constitutional, fiind prevazut de consacrat in art. 24 din Constitutia Romaniei. Astfel, potrivit acestei dispozitii, dreptul la aparare este garantat, iar in tot cursul procesului partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, aceste prevederi regasindu-se si in art. 15 din Legea nr. 304/2004.

„Textul articolului comentat, desi are ca titlu marginal „Dreptul la aparare”, partial, pune laolalta elemente constitutive a doua „principii”: „principiul dreptului la aparare” si „principiul contradictorialitatii”, probabil in considerarea interferentei inevitabile si indiscutabile dintre cele doua principii. Pe de alta parte, in cadrul „principiului” dreptului la aparare, sunt inscrise multiple ipoteze, fiecare dintre acestea implicand o examinare distincta si de detaliu, care excede „circumstantelor” specifice unui „principiu”, mai ales ca ansamblul lor nu exceleaza prin coerenta.” [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 13, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Universul Juridic]

Concret, dreptul la aparare reprezinta dreptul partilor de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii.

„Alineatul (2), prima teza, evoca toate categoriile de „reprezentare” (legala si obligatorie, conventionala si facultativa, judecatoreasca), precum si disocierea care opereaza prin reprezentare intre calitatea procesuala si interesul procesual, prima putand apartine si reprezentantului. Ar fi vorba de reprezentare in exercitarea actiunii si de reprezentare ad-litem, de regula conventionala si oneroasa, pentru a face actele procesuale necesare desfasurarii procesului. „Asistenta” sau „reprezentarea si asistenta” vizeaza mai ales posibilitatea partii de a beneficia de serviciile unui avocat.” [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 13, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Universul Juridic]

Prin decizia Curtii Constitutionale nr. 462/2014, forma initiala a alin. (2) a fost declarata neconstitutionala, in ceea ce priveste obligativitatea reprezentarii prin avocat sau consilier juridic in recurs. Din expunerea de motive aferenta acestei reglementari, masura a fost luata initial pentru a impunerea unei rigori si discipline procesuale si pentru evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv, in scop de sicana, sau informale, care nu se incadreaza riguros in motivele de recurs. In continuare, se precizeaza ca regula corespunde, in acelasi timp, si noii viziuni propuse asupra recursului, avand in vedere specificul acestei cai extraordinare de atac, reflectat in conditiile de exercitare, in procedura, precum si in motivele de recurs, limitativ circumscrise respectarii legalitatii.

Curtea Constitutionala a retinut insa, ca prin conditionarile impuse realizarii interesului general mentionat este afectat in mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreste sa recurga la concursul justitiei in vederea realizarii drepturilor si intereselor sale subiective. Astfel, conditionarea exercitarii caii de atac de incheierea, in mod obligatoriu, a unui contract de asistenta judiciara, drept conditie de admisibilitate a recursului, impune in sarcina individului atat conditii excesive pentru exercitarea caii de atac a recursului, cat si costuri suplimentare si semnificative in raport cu cheltuielile efectuate de cetatean pentru plata serviciului justitiei.

Curtea  a retinut ca obligatia reprezentarii si asistarii prin avocat pentru exercitarea recursului echivaleaza, pe de o parte, cu transformarea continutului acestui drept fundamental intr-o conditie de admisibilitate a exercitarii unei cai de atac, iar, pe de alta parte, cu convertirea acestui drept intr-o obligatie, ceea ce afecteaza substanta dreptului la aparare astfel cum este configurat in Constitutie. Or, legiuitorul nu poate da dreptului la aparare garantat de Constitutie valente care, practic, contravin caracterului sau de garantie a dreptului la un proces echitabil.

Continutul dreptului la aparare

Alineatul (3) al articolului analizat dezvolta continutul dreptului partii la aparare in cadrul procesului civil, aceasta avand posibilitatea
– sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului,
– sa consulte dosarul in cadrul arhivei sau in sala de sedinta,
– sa propuna probe,
– sa isi faca aparari,
– sa isi prezinte sustinerile in scris si oral si
– sa exercite caile legale de atac, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

„Dreptul de a lua cunostinta  trebuie sa asigure . Informarea „completa” a celui interesat asupra „tuturor” pieselor cauzei sale si sa-i asigure posibilitatea „efectiva” de a le discuta, ceea ce presupune – ca regula – dreptul de a fi citat si de a fi prezent in instanta, direct sau prin reprezentant, si dreptul de a fi ascultat.

Dreptul partii de a-si face propriile observatii, pe care le considera pertinente in cauza, nu este „efectiv” daca aceste observatii nu sunt cu adevarat „ascultate” si examinate de catre instanta, ele indeplinind de altfel si o functie euristica in proces. Partii trebuie sa i se asigure posibilitatea de a se exprima, iar instanta are obligatia de a o asculta.

Dreptul partii de a fi „ascultata” absoarbe in mare masura dreptul ei de a „dezbate”, dar nu-l epuizeaza sub aspectul tuturor posibilitatilor ce-i sunt conferite prin lege. Forma culminativa si plenara a dreptului de a „dezbate” o constituie concluziile in fondul litigiului formulate de parti, in cadrul carora ele vor putea face si aprecieri proprii cu privire la modul in care s-a respectat dreptul de a fi „ascultate”.  [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 13, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Universul Juridic]

„O garantie a acestui principiu este reprezentata de ajutorul public judiciar acordat persoanelor fizice sub forma onorariului pentru asigurarea reprezentarii, asistentei juridice si, dupa caz, a apararii, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justitie sau pentru prevenirea unui litigiu, prevazut de art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 51/2008.” [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civila comentat, art. 13, Sintact Comentarii lucrare aparuta la Ed. Hamangiu]

Intinderea dreptului la aparare

In toate etapele procesuale, inclusiv in faza de executare silita, partile au dreptul sa fie asistate sau reprezentate de un avocat, regula fiind aceea ca partile sunt libere sa se prevaleze sau nu de acest drept, apreciind in concret daca este necesar sa apeleze la cunostintele unui specialist in domeniul juridic sau daca pot intelege, fara un atare sprijin, procedurile judiciare. [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civila comentat, art. 13, Sintact Comentarii lucrare aparuta la Ed. Hamangiu]

Articolul reprezinta o adaptare dupa opiniile exprimate in lucrarile Noul Cod de Procedura Civila, DELEANU Ion; MITEA Valentin; DELEANU Sergiu si Codul de procedura civila comentat, BOROI Gabriel si colectiv, disponibile in Sintact Comentarii. Pentru mai multe informatii si analize, va recomandam ca in documentarea  Dvs. juridica sa utilizati pachetele Sintact Comentarii. Solicitati demo personalizat aici >>