Administratorul unei societati comerciale si conflictele de interese

admin/ February 11, 2016/ Articole

Avocatul Sebastian Bodu analizează în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 12/2015 care sunt limitările și conflictele de interese la numirea și în exercitarea mandatului de administrator al unei societăți comerciale. “Mandatul membrilor consiliului de administrație și al membrilor consiliului de supraveghere suportă limitări legale și posibil statutare pentru a asigura o gestiune corectă, în interesul societății, așa cum acesta este văzut de lege și de asociați”, arată av. Sebastian Bodu.

CAZURI POSIBILE. În articolul său, av. Sebastian Bodu evidențiază că “limitările mandatului general de administrare diferă foarte mult în funcție de forma juridică a societății și conflictele de interese, la rândul lor, pot apărea fie la desemnarea în funcție, fie pe parcursul exercitării mandatului și, în acest din urmă caz, ele sunt aferente procesului decizional, reprezentării sau prin obținerea unor profituri personale din folosirea informațiilor la care o persoană are acces în virtutea calității de membru al unui organ de administrare”.

MANDAT SPECIAL. Avocatul observă că regula este ca membrii organelor de administrare care reprezintă legal societatea să beneficieze de un „mandat general” de reprezentare, putând încheia orice fel de acte în numele și pe seama societății, însă cu anumite limitări. Acestea sunt datorate importanței unor acte pentru care legiuitorul sau asociații, prin actul constitutiv, au considerat obligatorie autorizarea expresă a acționarilor, adică un mandat special.

VOINȚA SOCIETĂȚII. Conform analizei av. Sebastian Bodu din Revista Română de Dreptul Afacerilor nr. 12/2015, “atât ‚mandatul general’, cât și ‚mandatul special’ se referă, în dreptul societar, în toate cazurile, la raporturile interne, dintre organele societății, deci nu sunt echivalente cu mandatul din dreptul comun, organele societare nefiind părți ale unui act juridic, ci membre ale aceluiași întreg, care este persoana juridică”. În același timp, autorul subliniază că “față de terți, voința juridică exprimată prin reprezentanții legali reprezintă voința societății însăși.”

RRDA-1

DEOSEBIRE DE TRATAMENT. În ceea ce privește conflictul de interese, avocatul afirmă că “fundamentul reglementării conflictelor de interese este acela al loialității pe care membrii organelor de administrare o datorează societății și al interesului acesteia pe care ei trebuie să îl urmărească în mod exclusiv”. “Există o deosebire de tratament între administratorii, respectiv membrii consiliului de supraveghere ai societăților pe acțiuni și administratorii societăților cu răspundere limitată, după cum există o deosebire de tratament între directorii, respectiv membrii directoratului și administratorii, respectiv membrii consiliului de supraveghere ai societăților pe acțiuni”, mai spune av. Sebastian Bodu aprofundând în cuprinsul articolului din Revista Română de Dreptul Afacerilor nr. 12/2015 și aspectele penale referitoare la conflictele de interese.

 

Share this Post