Conferinta WKRO: Creditarea persoanelor fizice. Clauze contractuale ale contractului de credit (3-4 Martie, Bucuresti)

admin/ March 21, 2016/ Articole, Contencios fiscal. Impactul Noului Cod de Procedură fiscală în litigiile fiscale - 30 septembrie 2016, Stiri

Wolters Kluwer România, împreună cu Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar Bancar (ACJSFB) și Asociația Europeană pentru Drept Bancar și Financiar – România (AEDBFR) au organizat în zilele de 3 și 4 martie 2016 conferința “Creditarea persoanelor fizice. Clauze contractuale ale contractului de credit”. Invitatul principal al conferinței care l-a avut drept amfitrion pe dl. Ianfred Silberstein, președintele ACJSFB, și a reunit reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, ai mediului bancar, universitar și ai caselor de avocatură, a fost consilierul juridic principal al Băncii Centrale Europene, dl. Inigo Arruga Oleaga.

mf2

DAREA ÎN PLATĂ. Proiectul de lege privind darea în plată, aflat în curs de adoptare în Parlamentul României, a fost subiectul cel mai dezbătut al conferinței. Atât reprezentanții băncilor comerciale, cât și cei ai instituțiilor statului au apreciat că legea privind darea în plată, în forma actuală, va avea un impact semnificativ asupra pieței imobiliare și a creditelor ipotecare. “Ne putem aștepta ca proiectul de lege privind darea în plată să afecteze programul Prima Casă, care a avut avantajul de a susține dezvoltarea sectorului imobiliar și prin faptul că multe dintre imobilele cumpărate prin acesta sunt constucții noi”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice, dl. Ștefan Nanu, evidențiind importanța programului amintit pentru piața de credite imobiliare. Un punct de vedere juridic a exprimat pe această temă dl. av. Doru Trăilă, Managing Partner la TAMC, care a vorbit despre compatibilitatea unui mecanism automat de dare în plată cu executarea contractelor de credit bancar.

CLAUZELE CONTRACTULUI DE CREDIT. Dezbaterile juridice pe tema proiectului de lege au fost potențate cu atât mai mult cu cât principalul susținător al proiectului legislativ, prof. univ. dr. Gheorghe Piperea a vorbit despre efectul de obligativitate erga omens a hotărârilor date în materie de clauze abuzive și de practici înșelătoare. Totodată, intervenția avocatului a generat o dezbatere interesantă pe tema nulității clauzelor abuzive și a acțiunii în încetare a comportamentului abuziv al comerciantului. În schimb, dl. Av. Mihai Octavian Costea din cadrul casei de avocatură Dragne și Asociații a vorbit despre jurisprudența favorabilă instituțiilor financiare în această materie, analizând pe rând cele mai importante clauze susceptibile de a fi considerate abuzive și au fost dezbătute hotărârile relevante ale instanțelor judecătorești. Tot pe această temă, dl. av. Bogdan Țene din cadrul cabinetului de avocatură   Săuleanu & Asociații a sintetizat elementele majore care marchează litigiile, așa cum rezultă din practică, precum: obiectul litigiului (dobânda variabilă, comisioanele etc.) argumentele admiterii acțiunilor (contractul nu a fost negociat, lipsa bunei credințe, poziția dominantă etc.) argumentele de admitere respectiv de respingere ale acțiunilor.

NEGOCIERE AB INITIO. Dezbaterea i-a oferit prilejul dl. Ianfred Silberstein să surprindă importanța negocierii la încheierea contractului de credit. „Orice nelămurire trebuie clarificată ab initio. Dacă părțile doresc, într-adevăr, să se realizeze obiectul contractului de credit și să se evite surprize nedorite pe parcursul derulării sale, se demonstrează tot mai mult importanța negocierii acestuia în faza inițială, când părțile își expun reciproc obiectivele lor pentru o bună cunoaștere reciprocă a pozițiilor acestora”, a declarat dl. Ianfred Silberstein, unul dintre cei mai buni experți în drept bancar din România. Această abordarea foarte serioasă a etapei negocierii prezintă și avantaje pentru piața de avocatură, iar asistarea de către avocat a clientului în procesul de negociere cu banca poate fi o situație din ce în ce mai frecventă în viitor, a adăugat președintele ACJSFB. În același sens, dl. Cristian Ştefan, director al Direcţiei Reglementare şi Autorizare din Banca Naţională a României a insistat pe soluția parteneriatului creditor – debitor și pe necesitatea de a se înlătura pozițiile dominante la încheierea contractului de credit.

JURISPRUDENȚA UE. Despre clauzele abuzive, prof. univ. dr. Lucian Bercea a adus în discuție două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, care, în opinia sa, marchează o evoluție în modul de interpretare a legislației europene privind caracterul echivoc sau neechivoc al clauzelor introduse în contractul de credit. În intervenția sa a pornit de la observația că în alegerea creditului de către consumator influența decisivă o are prețul total, fapt care, din prisma legislației naționale și europene, arată importanța diferențierii între clauzele principale și cele secundare ale contractului de credit. “În prima cauză CJUE Káslerc c. OTP JelzálogbankZrt., C-26/13, din 30 aprilie 2014, Curtea a considerat că debitorul trebuie să cunoască consecințele economice ale clauzei și nu fundamentele economice ale acesteia. Cu alte cuvinte, debitorul trebuie să poată cuantifica întinderea obligației sale de plată și nu este necesar să înțeleagă ce rațiuni economice stau la baza introducerii acestor clauze”, a explicat profesorul. “Ulterior, în a doua cauză Matei c. Volksbank, C-143/13, 26 februarie 2015, Curtea a statuat că debitorul trebuie să cunoască motivele care justifică clauza, nu numai consecințele economice, această argumentare permițând analiza detaliată a tuturor comisioanelor bancare care compun prețul contractului și este interesant de urmărit dacă jurisprudența ulterioară a CJUE va continua sau contrazice raționamentul din această cauză”, a adăugat dl. Lucian Bercea.

OPORTUNITĂȚI DE CREȘTERE. Dl. Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), a subliniat importanța în economie a sistemului bancar și a pus accentul în mod deosebit pe responsabilitatea pe care acest sector o are față de climatul economic și social, astfel ca statul, prin reprezentanții săi, trebuie să își asume aceeași responsabilitate și să comunice echilibrat și responsabil fără a se încuraja un transfer de responsabilitate socială asupra sistemul bancar. Dl. Radu Ghețea, președinte CEC Bank și președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor (ARB), a insistat deasemenea asupra eforturilor de construire a unui sistem bancar sănătos și competitiv care să susțină dezvoltarea economiei naționale. Referindu-se la contextul economic actual și influența acestuia asupra sistemului bancar,  dl.  László Diósi, director general al OTP Bank a declarat că în ceea ce privește ponderea activelor bancare din PIB, România are în față un spatiu semnificativ de creștere, ceea ce se poate traduce în oportunități majore de creditare. „România are cea mai mică rată de penetrare a creditului în regiune, iar diferența este chiar mai mare în comparație cu media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Numai un procent de 0,7% din populația României trăiește într-o casă cumpărată prin credit ipotecar. Vedem însă o incertitudine în perspectiva aprobării legii dării în plată în forma actuală,” a precizat directorul general al OTP Bank.

Privind situația băncilor comerciale, dl. Ianfred Silberstein a apreciat că acum sunt în jur de 36 de bănci pe piața din România, însă numărul lor, pentru a fi adecvat cerințelor pieței din România, ar fi de 15-20 de bănci. “În aceste condiții concurența va crește ceea ce va fi în favoarea consumatorulu”, a opinat președintele ACJSFB .

OBLIGAȚIUNI GARANTATE. Conf. univ. dr. Radu Rizoiu a vorbit despre contractul de garanție ca instrument autonom, subliniind importanța analizei acestuia independent de contractul principal de credit. “Deși accesoriu, se prezintă, totuși, din punctul de vedere al părților contractante, ca un contract distinct, după cum reiese din hotărârea – CJUE Tarcău c. Băncii Comerciale Intesa Sanpaolo România SA, C-74/15, 19 noiembrie 2015”, a prezentat  conferențiarul aprecierea Curții. Conferința a oferit și prilejul unei analize a regimului juridic al obligațiunilor garantate, reglementarea europeană și națională, protecția deținătorilor de obligațiuni și potențialele probleme externe ale Legii – Legea privind darea în plată, realizată de dna. Simona Petrișor, avocat partener, Bondoc & Asociații în alianță cu White&Case. „În măsura în care va intra în vigoare în forma adoptată de Senat, Legea dării în plată riscă să amâne utilizarea de către instituțiile de credit a acestui instrument de finanțare ” a atras atenția dna. avocat.

Saving money concept - coins in old jars on reflective surface against blue background

Saving money concept – coins in old jars on reflective surface against blue background

DENOMINAREA CREDITELOR. Un alt subiect cu impact asupra creditării care a fost atins la conferință a fost analizarea reglementările naționale și europene precum și practica CJUE în materie privind problema denominării creditelor acordate în monedă străină. Dna. av. Roxana Mușoi, membru al Consiliului Consultativ al AEDBF România  a vorbit despre denominarea creditelor în franci elvețieni, arătând importanța revizuirii efectelor contractului în temeiul teoriei impreviziunii. Alte puncte atinse în dezbatere au fost conversia în lei raportat la Regulamentul BNR nr. 4/2005, nerespectarea obligației de informare de către bancă, clauza de risc valutar. Dl. av. Stan Târnoveanu, secretar general al AEDBF Romania a vorbit despre principiul nominalismului în contractul de împrumut versus creditarea în valută din perspectiva legii privind protecția consumatorul. „Mecanismul de restituire convenit în contractele în care este preluat principiul nominalismului monetar nu presupune nici existenţa mai multor monede, nici faptul că moneda în care se rambursează creditul are o paritate oficială faţă de aur sau altă monedă”, a spus avocatul.

DEMATERIALIZAREA DOCUMENTAȚIEI DE CREDIT. La conferință s-a discutat și despre impactul tot mai mai al tehnologiei în activitatea de creditare a băncilor. “Tehnologia invadează fiecare parte din viața noastră și,  în acest context, tranzacțiile bancare tind să se desfășoare din ce în ce mai mult în mediul digital, chiar dacă există o neîncredere a utilizatorilor în tranzacțiile electronice și, în consecință, băncile sunt nevoite să dezvolte noi sisteme de autentificare mai sigure și să conceapă instrumente de validare a semnăturii electronice”, a spus dna. Cătălina Cusuţa, Şef Serviciu Operaţiuni Bancare Persoane Fizice, Direcţia Juridică, BRD-Groupe Societe Generale, referindu-se la dematerializarea documentaţiei de credit.

shutterstock_114687277

PERSPECTIVE PENTRU CREDITARE. Invitatul principal al conferinței, dl. Inigo Arruga Oleaga, Consilier juridic principal al Băncii Centrale Europene s-a arătat încântat de nivelul știițific al dezbaterilor juridice pe care le-a considerat utile din perspectiva situației actuale a creditului în Europa, arătând că problemele discutate sunt la fel de valabile și pentru dreptul european, nu numai pentru cel național. Dl. Inigo Arruga Oleaga a prezentat cu acest prilej concluziile LSB (The Bank Lending Survey) efectuat în Ianuarie 2016, care a pus în evidență o creștere a cererii de credit și totodată, o simplificare a condițiilor de acordare a creditului de business. Astfel, concluziile cercetării arată, conform consilierului juridic principal de la BCE, că pe viitor se va încuraja diversificarea surselor de creditare, creșterea vitezei de acordare a creditului și conceperea unor scheme eficiente de garantare a creditelor.

Share this Post