Curtea cu jurati in sistemul judiciar al S.U.A. (II)
Autor: Stefan Gheorghes
Intr-o incercare de a schita principalele argumente care ar sta in spatele masurii de reintroducere a Curtii cu jurati in sistemul judiciar roman, am avut in vedere aspectele mai mult conceptuale ale acestei institutii. Statutul juratului in actul de infaptuire a justitiei nu ar putea, la prima vedere, decat sa aduca beneficii intr-un sistem judiciar in care judecatorii sunt depasiti uneori de numarul ridicat de dosare care le sunt repartizate pentru solutionare. Curtea cu jurati din sistemul judiciar al S.U.A. reprezinta exemplul clasic la care toti sustinatorii masurii reintroducerii acestui sistem adesea apeleaza.
Odata ajuns in situatia de a fi citat pentru „jury duty”, cetateanul are asadar obligatia de a se prezenta in fata autoritatilor pentru completarea unui chestionar pentru a determina daca este apt sau nu pentru a indeplini obligatia de jurat intr-o cauza civila sau penala. Insa, chiar si dupa completarea acestui chestionar, nu exista garantia ca potentialul jurat va lua parte la respectivul proces. Urmeaza o etapa numita „voir dire”, in care judecatorul si avocatii partilor ii chestioneaza pe potentialii jurati pentru a determina daca sunt corespunzatori pentru a „judeca” respectiva cauza. In aceasta etapa pot iesi la iveala aspecte mai putin placute din viata potentialilor jurati, precum un cazier penal sau chiar si opinii personale ale acestora care sa determine partile sa ceara inlaturarea lor. Interesanta este si libertatea partilor de a exclude potentialii jurati fara o argumenta aceasta decizie.
Exista doua tipuri de Curti cu jurati in sistemul judiciar american. Avem in vedere, in primul rand „petit jury” care, in incercarea de a nu oferi traduceri necorespunzatoare, este format dintr-un numar relativ redus de jurati, intre 6 si 12 persoane. Intr-o cauza civila, rolul acestui tip de juriu este, cu titlu de exemplu, sa ia cunostinta de probele prezentate de-a lungul procesului in fata instantei de judecata, sa determine daca prejudiciul produs uneia dintre parti exista si este culpabil uneia dintre parti. Juriul de natura penala are o misiune mult mai dificila, stabilind verdictul final asupra vinovatiei inculpatului. De regula, juriul penal este format din 12 persoane. Regula unanimitatii este mai mult decat cunoscuta atunci cand vine vorba despre luarea unei decizii, iar deliberarea juriului este secreta, fara a intra in contact cu partile, judecatorul cauzei, martori sau alte persoane din sala de judecata. De regula, deliberarea are loc intr-o incapere izolata de orice influenta exterioara.
The Jury Selection and Service Act reprezinta legea care sta la baza intregului proces de selectie al juratilor, diferentiind si intre „petit jury” si „grand jury”, cel despre care urmeaza sa schitam cateva idei definitorii. „Grand jury”, format de regula dintr-un numar de jurati care poate varia intre 16 si 23, are o competenta mult mai specializata. Asa-numitul avocat al statului, procurorul, este cel care prezinta probe in fata acestui juriu pentru a se determina daca exista certitudinea ca o persoana a savarsit o anumita infractiune si trebuie trimisa in judecata pentru fapta comisa. In cazul in care juriul constata ca exista probe suficiente pentru a se stabi existenta infractiunii si a identitatii persoanei cara a savarsit acea infractiune, urmeaza ca respectiva persoana sa fie pusa sub acuzare. Procedura in fata acestui „grand jury” este secreta.
Intr-un sistem judiciar complex, in care juratul joaca un rol atat de important, este nevoie de existenta anumitor conditii care sa guverneze aptitudinea unei persoane de a fi jurat. Faptul de a detine un permis de conducere valabil sau de a avea drept de vot nu califica orice persoana sa fie jurat. Conform legii, aceasta trebuie sa fie: cetatean al S.U.A., sa aiba varsta minima de 18 ani, sa aiba resedinta principala in districul respectiv de cel putin 1 an de zile, sa posede cunostinte avansate de limba engleza, sa fie apt fizic si psihic pentru a indeplini obligatia de jurat, sa nu fie urmarit penal sau trimis in judecata in acel moment pentru savarsirea de infractiuni pentru care legea prevede pedepse cu inchisoarea mai mari de 1 an, respectiv sa nu fi fost condamnat niciodata pentru savarsirea unei infractiuni (cu exceptia interventiei institutiei realibitarii). Nu facem rabat de exceptiile de la regula, mentionand faptul ca persoanele care desfasoara activitati in fortele armate, ofiterii, subofiterii de politie, agentii guvernamentali care desfasoara activitati in institutii care tin de autoritatea publica sunt exceptati de la obligatia de a fi jurati.
Dincolo de datoria morala de a ajuta la actul de infaptuire a justitiei, trebuie sa luam in calcul si aspectele patrimoniale ale acestei obligatii. Primul aspect pe care il avem in vedere este cel al salariatului citat pentru „jury duty”. Legea ii interzice angajatorului sa il concedieze pe salariat in perioada in care este citat pentru obligatia de a fi jurat intr-o cauza, insa nu il obliga pe acesta sa il plateasca pe salariat in zilele in care este impiedicat sa isi indeplineasca indatoririle la locul de munca. Un jurat primeste din partea statului o indemnizatie de 40 de dolari pe zi, cu specificarea ca daca un proces depaseste durata de 10 zile, indemnizatia creste la 50 de dolari pe zi. Statul suporta si cheltuielile de cazare, masa si transport pentru jurati.
Obligatia de a fi jurat intr-o cauza civila sau penala reprezinta pentru multi cetateni ocazia perfecta de a contribui la infaptuirea ideii de justitie dreapta care ar trebui sa stea la temelia opiniei publice. Sistemul judiciar al S.U.A. este, fara indoiala, unul aparte, si implementarea unui sistem cu Curti cu jurati asemanator in Romania ar ridica mari dificultati. Vorbim nu numai despre durata anumitor procese care depasesc cu mult sfera expresiei de „termen rezonabil pentru solutionare”, dar avem in vedere si o anumita ruptura prezenta intre legiuitorul roman si cetateanul de rand. Nimeni nu poate invoca in fara instantei faptul ca nu cunoaste legea, insa trebuie tinut cont in eventuala reglementare si introducere a unei Curti cu jurati, ca este nevoie de o educare juridica a cetateanului nespecializat. Necunoasterea celor mai simple dispozitii in vigoare nu poate crea decat prejudicii unui sistem judiciar si asa sufocat si ingropat in zeci de mii de dosare aflate in curs de solutionare.
Surse:
- Silverman, Jacob – How the Judicial System Works
- United States Courts – About jury service
