Dreptul si morala. Diferente si confluente (I)
Autor: Stefan GHEORGHIES
Dreptul reprezinta un domeniu aflat in stransa legatura cu numeroase alte concepte. Fie ca le inglobeaza sau imprumuta anumite elemente, fie ca este inglobat la randul sau in acestea, nu putem nega existenta unui strans raport. Religia, morala, stiinta, economia politica, sociologia, istoria, etnografia, metafizica reprezinta concepte conexe aflate intr-o legatura cu dreptul si care sunt dezbatute in doctrina si in prezent. Insa, ne vom opri asupra unei comparatii a dreptului cu morala, in incercarea de a schita o prezentare cat mai reprezentativa pentru ambele notiuni.
Se impune sa pornim de la definirea celor doua notiuni. Astfel, in viziunea unui autor, dreptul reprezinta „totalitatea normelor de purtare sociala, care carmuiesc raporturile oamenilor in societate, si care pot fi aduse la indeplinire prin forta materiala la nevoie”, in timp ce morala este definita drept totalitatea regulilor de purtare ale oamenilor. Putem observa inca de la simpla definire a celor doua notiuni faptul ca dreptul este inglobat in morala. Diferenta este reprezentata de faptul ca dreptul prezinta un caracter social manifestat prin eventualitatea constrangerii materiale. In ciuda acestei argumentari, nu exista o opinie solidara cu privire la aceasta comparatie. Alte opinii sustin faptul ca dreptul se deosebeste de morala prin criteriul naturii lor intime. Dreptul inglobeaza, in aceasta viziune, numai regulile care se ocupa de raporturile omului cu semenii sai, in timp ce morala are in vedere si raporturile omului cu sine insusi si cu divinitatea. In ceea ce priveste scopul celor doua concepte, s-a argumentat faptul ca morala urmareste binele general, in timp ce dreptul nu are in vedere decat o parte a binelui, justul.
Privitor la natura celor doua discipline, s-a afirmat faptul ca dreptul este o stiinta, in timp ce morala nu indeplineste conditiile pentru a putea fi clasificata la fel. S-a realizat si o deosebire in raport de origine, dreptul fiind o impunere a autoritatii publice, in timp ce morala este recomandata de catre filosofi. Nu putem ignora nici faptul ca morala „se infiltreaza” zilnic in drept. Pornite de la aceleasi necesitati, avand aceeasi origine mistica, cele doua discipline s-au confundat multa vreme. In fond morala si dreptul sunt identice.
Pentru o viziune de ansamblu asupra controversei in jurul raporturilor dreptului cu morala se impune necesitatea examinarii teoriilor cu privire la acestea. Astfel, exista patru teorii cu privire la drept si morala si modul in care acestea interactioneaza:
- Teorii care deosebesc dreptul de morala, ca discipline;
- Teorii care le disting din punctal de vedere al naturii, esentei sau continutului lor;
- Teoriii care le disting in raport de scopul lor;
- Teorii care le deosebesc din punctal de vedere al sanctiunii.
1. O prima opinie porneste de la apartententa celor doua notiuni; dreptul este o stiinta, in timp ce morala reprezinta o disciplina de natura filosofica. Morala nu se poate reduce la o simpla stiinta a moravurilor, o stiinta pozitiva in fond. Pentru a putea analiza pe deplin morala este necesara o depasire a sferei stiintei, spre idealuri. Insa, daca aplicam aceeasi analiza si dreptului, putem afirma ca si acesta depaseste simplul statut de stiinta, intrucat acesta are si o functie de ordin ideologic.
Ambele notiuni reprezinta discipline cu baze stiintifico-filosifice:
- discipline normative: stabilesc norme de purtare;
- discipline morale: au in vedere spiritul omenesc si raporturile sociale;
- discipline sociale: au in vedere raporturile intre oameni. Desi in aparenta dreptul reglementeaza numai raporturile intre oameni, in timp ce morala tinde la perfectiunea omului, nu putem ignora faptul ca morala nu se poate dezvolta decat in societate.
Asadar, dreptul si morala sunt identice in ceea ce priveste statutul lor de discipline normative, morale si sociale.
2. O serie de criterii au fost aduse in discutie pentru a deosebi dreptul de morala si pentru a explica de ce regulile de morala nu sunt prevazute cu sanctiunea materiala a dreptului. Astfel:
- dreptul nu se ocupa decat de obligatii negative, in timp ce morala se ocupa numai de obligatii pozitive;
- dreptul priveste numai exteriorizarea omului, pe cand morala vizeaza si manifestarile interioare;
- dreptul reglementeaza numai raporturile intre oameni, in timp ce morala face apel si la raporturile omului cu sine insusi sau cu Dumnezeu;
- in drept, oricarei obligatii ii corespunde un drept corelativ, in timp ce in morala nu exista o asemenea legatura.
Sursa: Valimarescu, Alexandru, Tratat de enciclopedia dreptului, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999.
