Executorii judecatoresti reprezinta un corp profesional tot mai consolidat, indispensabil desavarsirii actului de justitie
Interviu cu dl. Cristian Jurchescu, presedintele Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti. Publicat in revista Pandectele Romane nr. 7/2013, la rubrica Dialogul profesiilor juridice.
P.R.: Stimate Domnule Presedinte, incep prin a va felicita pentru alegerea Dvs. in fruntea U.N.E.J. si a va ura succes in exercitarea mandatului incredintat.Profesie juridica traditionala in Romania, cea de executor judecatoresc a cunoscut in ultimele decenii transformari importante in regimul exercitarii si misiunii sale. Va rugam sa ne punctati cateva repere istorice ale acesteia.
C.M.J.: Executorii judecatoresti de astazi sunt continuatorii, in epoca moderna, a acelui corp al portareilor instituit potrivit legii de organizare judecatoreasca din 4 iulie 1865, pe langa fiecare tribunal si curte de apel, cu atributii vizand executarea somatiilor, comandamentelor, urmaririlor imobiliare, executarea sentintelor si deciziilor judecatoresti, comunicarea actelor de procedura etc. Portareii si agentii de executie nu erau retribuiti de stat, pentru serviciile lor percepand o serie de taxe conform Regulamentului din 1868 (modificat apoi in 1910 si 1912). Dupa Primul Razboi Mondial, prin legea de unificare a organizarii judecatoresti din 1924 corpul portareilor functiona pe langa tribunale si judecatorii si avea drept atributii indeplinirea actelor de procedura, a urmaririlor sau executarilor silite ordonate de justitie. Recrutati dintre licentiati in drept, portareii erau supusi prevederilor Regulamentului de administratie publica pentru serviciul portareilor si pentru taxarea actelor de procedura si executare din 1925.
Începand cu 1948, odata cu instaurarea regimului comunist, serviciul executorilor judecatoresti s-a etalizat, organizat pe langa tribunale si a dobandit caracter public. Post-1989 – mai intai prin Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecatoreasca si Regulamentul privind activitatea executorilor judecatoresti s-a declansat procesul de reorganizare a statutului profesiei.
Legea nr. 188/2000, cu modificarile ulterioare a oferit profesiei de executor judecatoresc si practicantii sai o reglementare de tip european, caracteristica economiei de piata si deschiderii spre cercetare a activitatii de justitie.
P.R.: Care sunt elementele principale ce definesc statutul profesiei de executor judecatoresc in tara noastra?
C.M.J.: Prin noua reglementare a profesiei – Legea nr. 188/2000, cu modificarile ulterioare, executorul judecatoresc si-a redobandit, mai convingator decat anterior, vocatia sa ca organ de executare si a dobandit statutul juridic aferent cerintelor economiei de piata si exigentelor unei societati democratice, a statului de drept. Astfel, executorul judecatoresc indeplineste astazi un serviciu de interes public, iar actul indeplinit de el in conditiile prevazute de lege si cu respectarea cerintelor formale obligatorii pentru valabilitatea acestuia este unul de autoritate publica si are forta probanta specifica unui atare act.
Atributiile noastre sunt reglementate de lege, sunt prevazute unele incompatibilitati, ne bucuram de stabilitate in functie, accesul la profesie presupune indeplinirea anumitor conditii si urmarea unei proceduri specifice, actele executorilor judecatoresti sunt supuse, in conditiile legii, controlului instantelor judecatoresti competente, iar acestia raspunde disciplinar, civil si profesional.
P.R.: Cum se prezinta astazi corpul executorilor judecatoresti din Romania?
C.M.J.: Din ce in ce mai numeros, mai consolidat si mai profesionalizat. Conform legii, activitatea executorilor judecatoresti se desfasoara in cadrul unui „birou”, cu unul sau mai multi executori asociati. În circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cate o camera a Executorilor Judecatoresti, cu personalitate juridica, care cuprinde toti executorii judecatoresti din circumscriptia respectiva. Camera este condusa de un colegiu director.
Executorii judecatoresti din Romania se constituie in Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, care adopta statutul Uniunii si pe cel al Casei de asigurari.
Astazi, cei 882 executori judecatoresti in functie, sunt organizati in birouri, care formeaza camere arondate curtilor de apel.
P.R.: Ce impact are asupra activitatii Dvs. intrarea in vigoare a noului Cod civil si, mai ales, a noului Cod de procedura civila?
C.M.J.: Prin noul Cod de procedura civila, in Cartea a V-a, ce reglementeaza executarea silita, s-au creat proceduri mult mai greoaie si mai formaliste decat cele existente, cu costuri foarte mari, fiind inserate anumite dispozitii legale care practic sunt inutile, dar, in acelasi timp, nu au fost corelate anumite texte de lege sau au ramas in afara reglementarii unele situatii care se intalnesc in practica executionala.
Astfel, procedura de executare silita este in mod serios afectata, punand in pericol scopul procesului civil si implicit drepturile castigate de creditor, drepturi care pot deveni iluzorii, creand o situatie speciala si de protectie excesiva pentru debitor.
Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti a facut demersuri in vederea modificarii si completarii in acest sens.
P.R.: Cum caracterizati raporturile actuale dintre profesia Dvs. si celelalte profesii juridice?
C.M.J.: Într-un raspuns scurt, dar exact: conform dispozitiilor legale in vigoare si in spiritul cooperarii interprofesionale! Facem parte din si interactionam in primul rand cu ceilalti participanti la executarea silita: partile – devenite acum „creditor urmaritor” si „debitor urmarit”, instanta judecatoreasca de executare, in anumite cazuri si conditii procurorul, tertii propriu-zisi, daca prezinta un interes si, in fine, alte persoane si organe care se implica in procesul executional.
Executorul judecatoresc reprezinta „instrumentul” judecatorului, dar si al partilor, pentru actele si faptele pe care le implica executarea silita. În mod oarecum indirect colaboram cu avocatii, in exercitarea mandatului lor de reprezentare sau asistenta juridica acordat de parti sau cu notarii, in masura in care activitatea acestora se intersecteaza cu cea a noastra. Din pacate cooperarea intre organizatiile noastre profesionale ramane inca sporadica si limitata.
P.R.: Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (intervenita la 1 ianuarie 2007) a avut un impact asupra activitatii profesiei de executor judecatoresc?
C.M.J.: Prima si cea mai importanta consecinta a acestui act istoric in ceea ce ne priveste pe noi ramane aceea ca am devenit executori judecatoresti europeni, cu toate plusurile si minusurile unui asemenea statut. Cum in cadrul Uniunii Europene sunt state cu traditie in domeniu, aderarea Romaniei a contribuit si la consolidarea colaborarii intre structurile noastre profesionale, intensificarea schimbului de experienta si sporirea influentei reglementarilor si practicilor vest-europene asupra activitatii noastre. În plus, potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) executorii judecatoresti actioneaza in interesul unei bune administrari a justitiei, ceea ce face din ei un element esential al statului de drept; si intrucat ei nu sunt depozitari ai fortei publice, statului ii revine obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca ei sa poata duce la indeplinire sarcina cu care au fost investiti, in special pentru asigurarea concursului efectiv al altor autoritati care pot impune prin forta executarea atunci cand este cazul, masuri in lipsa carora garantiile de care beneficiaza justitiabilul in fata instantelor isi pierd ratiunea de a fi. Prin asemenea consideratii care vizeaza statutul comun al executorului judecatoresc european, in mod evident si pozitia noastra, a executorilor judecatoresti din Romania se consolideaza si defineste in mod corespunzator.
P.R.: Care sunt prioritatile Uniunii dupa cel de-al XII-lea Congres al sau?
C.J.M.: Pe scurt si enumerativ ele sunt urmatoarele:
– Modificarea unor dispozitii cuprinse in Cartea a V-a, din noul Cod de procedura civila;
– Recunoasterea profesiei de executor judecatoresc ca parte a Sistemului judiciar romanesc;
– O participare activa la dezbaterile ce au ca scop modificari legislative care privesc activitatea de executare silita;
– Ridicarea gradului de pregatire profesionala a executorilor judecatoresti.
Cititi interviul integral in Revista Pandectele Romane nr. 7.
