Indicații geografice europene, falsificate în valoare de 4,3 bilioane de euro

Conform Biroului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO), 9% dintre toate indicațiile geografice ale produselor de pe piața UE au fost falsificate în ultimii 3 ani. Această cifră reprezintă 4,3 bilioane de euro și a ridicat un semnal de alarmă în multe state membre ale blocului comunitar.

Promovarea indicațiilor geografice a ajutat produsele comunitare să atragă noi piețe emergente care caută alimente de calitate. Totuși, Europol avertizează că produsele cu indicații geografice false sunt în creștere în întreaga Uniune Europeană (UE) și factorii de decizie nu ar trebui să fie indiferenți în legătură cu protejarea drepturilor proprietății intelectuale.

Comisia Europeană a reușit să ofere noi modalități de a exporta și din acel moment a crescut numărul indicațiilor geografice pentru alimentele agricole. Conform ultimelor date Eurostat, valoarea anuală a exporturilor în UE a ajuns, anul trecut, la un nou record de 130,7 bilioane de euro.

China împreună cu Statele Unite reprezintă blocul principal al partenerilor comerciali, însă au început să apară și alte piețe din Asia precum Japonia, Vietnam și Korea. În anul 2017, au avut loc câștiguri remarcabile înregistrate în Filipine, Singapore și Indonezia. Deși poate părea un aspect pozitiv, fermierii din UE consideră că lucrul acesta nu le-a adus mai mulți bani în buzunare.

Sistemele de calitate și schimburile comerciale

Exporturile din Europa de Sud precum uleiul de măsline, vinul și legumele proaspete au fost populare în țări terțe datorită înaltei lor calități.

Marc Vanheukelen, ambasadorul Uniunii Europene al Organizației Mondiale a Comerțului (WTO), a spus anul trecut că cererea piețelor emergente sporește tot mai mult “datorită creșterii populației și în particular a clasei mijlocii, ale cărei obiceiuri de a mânca sunt schimbătoare.

El a subliniat că așteptările cumpărătorilor sporesc în ceea ce privește calitatea, siguranța și valoarea nutrițională a produselor pe care le consumă și faptul că  “Europa este bine poziționată pentru a satisfice această cerere”.

Uniunea Europeană a acordat o atenție deosebită calității alimentelor produse pe teritoriul ei, creând astfel indicațiile geografice pentru a ajuta protejarea și promovarea produselor cu anumite caraceristici unice.

Franța, Italia, Portugalia, Spania și Grecia sunt în fruntea listei pentru produsele alimentare înregistrate în sistemele de calitate din UE. Produsele lor “protejate” diferă de la carne proaspată, fructe și legume până la uleiuri și brânzeturi.

Sistemele de calitate ale Uniunii Europene sunt preocupate de tot ceea ce ține de alimente, vin, băuturi spirtoase și vinuri aromatizate, cât și de produsele organice. În prezent, 1 402 de produse alimentare au fost înregistrate cu indicații geografice, în timp ce exporturile UE de produse protejate de către indicațiile geografice valorează aproximativ 11,5 bilioane de euro.

UE a semnat recent un acord politic cu Japonia pentru a accelera un schimb comercial până la finalul anului. Comisarul pentru Agricultură Phil Hogan a menționat că negociatorii UE au reușit să protejeze mai mult de 200 de indicații geografice.

Europa de Vest, lovită de criza produselor contrafăcute

Franța a fost printre țările afectate cel mai sever de către acest fenomen, în principal pentru că vinul are cel mai mare preț printre clasele produselor protejate, fiind un bun de lux.

Valoarea pieței produselor falsificate în Franța a ajuns la 1,6 bilioane de euro, urmată de Italia cu 682 milioane de euro, Germania (598 milioane de euro), Spania (266 milioane de euro) și Grecia (235 milioane de euro).

Cum stă situația în România

În țara noastră există aproximativ 100 de produse care s-ar putea încadra pe sistemele de calitate naționale și europene de tipul Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicatii Geografice Protejate (IGP) si Specialitati Traditionale Garantate (STG).

În prima jumătate a acestui an s-au desfășurat primele întâlniri de lucru organizate de direcțiile agricole din 40 de județe în vederea punerii în aplicare a “Programului de încurajare a produselor tradiționale” din Capitolul Politici Agricole și Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020. Obiectivul acestui program este reprezentat de înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene, până în anul 2020.

Până în acest moment, România are înregistrate, ca indicaţii geografice, patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP), Telemea de Ibăneşti (DOP).

”O chestiune interesantă legată de indicațiile geografice se referă la situația în care o marcă descrie parțial sau integral numele unei regiuni pentru care un anumit produs a obținut indicație geografică. De exemplu, o ciocolată elvețiană poate avea indicație geografică pentru regiunea alpilor pentru că laptele din care este făcută este produs doar în acea regiune. Deci acel tip de ciocolată, care poate conține chiar și în denumirea sa rădăcina «alpin» nu se poate fabrica decât cu ajutorul laptelui produs în acea regiune. Dacă un producător de cereale se gândește să denumească marca sa tot «alpin», proprietarii mărcii de ciocolată nu pot să anuleze marca de cereale deoarece este de la sine înțeles că acestea nu pot «crește» în Alpi, adică nu au în compoziție niciun ingredient specific acestei zone. Mai mult decât atât titularul indicației geografice nu poate bloca înregistrarea altor mărci (folosite tot pentru ciocolată), dacă acestea au în denumire termenul «Alpi»”, a declarat Paul Cosmovici, Managing Partner, Cosmovici Intellectual Property.