Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau a comunicarilor, localizarea sau urmarirea prin GPS
Autor: Stefan GHEORGHIES
Prin probe se inteleg faptele sau imprejurarile care ajuta la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea faptuitorului si la cunoasterea tuturor imprejurarilor necesare pentru solutionarea justa a cauzei (art. 63 C.proc.pen.). Mijloacele de proba sunt mijloacele prin care se stabilesc faptele sau imprejurarile care constituie probe, in timp ce prin procedeu probatoriu intelegem modalitatea prin care se obtine un mijloc de proba (cu titlu de exemplu, ascultarea partilor, efectuarea unei expertize).
Interceptarea si inregistrarea este procedeul probatoriu prin care, cu ajutorul mijloacelor tehnice, sunt surprinse convorbirile sau comunicarile efectuate de catre o anumita persoana. Aceste convorbiri sunt stocate fidel pe un suport care sa permita ascultarea, vizualizarea si redarea ulterioara exacta a acestuia (art. 91^1-91^6 C.proc.pen). Pentru realizarea in sine a interceptarii este utilizata o gama variata de sisteme, echipamente si dispozitive (in cazul convorbirilor telefonice se foloseste interceptarea prin derivare, prin releu, prin inductie, prin sisteme radio etc.).
Pentru a se putea dispune de interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, a localizarii sau urmaririi prin GPS trebuie indeplinite o serie de conditii. Existenta unor indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu si care sunt prevazute de art 91^1 alin (2) C.proc.pen. reprezinta o prima conditie. De asemenea, interceptarea, inregistrarea, localizarea sau urmarirea trebuie sa fie necesara pentru stabilirea situatiei de fapt, ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor sa nu poata fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea sa fie mult intarziata.
Procedura autorizarii interceptarii si inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin alte mijloace electronice de comunicare, a inregistrarilor in mediul ambiental, a localizarii sau urmaririi prin GPS sau prin alte mijloace electronice de supraveghere sau a inregistrarii de imagini se dispune de catre judecator (cererea va fi adresata instantei careia i-ar reveni compententa de a judeca in prima instanta fapta). Cererea trebuie formulata de catre procurorul care efectueaza urmarirea penala sau de procurorul care ar fi competent sa supravegheze sau efectueze urmarirea penala, daca se solicita dispunerea masurii in faza premergatoare a inceperii urmaririi penale.
Autorizarea se dispune prin incheiere motivata, nu este supusa niciunei cai de atac, poate fi reinnoita inainte sau dupa expirarea celei anterioare. Durata totala a masurii cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta nu poate depasi 120 de zile. Cu titlu de exceptie, in caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizatiei ar aduce prejudicii grave activitatii de urmarire penala, procurorul poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanta motivata, luarea masurii pe o durata de cel mult 48 de ore. Dispunerea masurii este supusa unui control in vederea confirmarii de catre judecatorul de la instanta competenta a judeca fapta in prima instanta in termen de 48 de ore de la luarea acesteia.
Cu privire la activitatea propriu-zisa de efectuare a interceptarii, inregistrarii localizarii sau urmaririi, procurorul efectueaza personal interceptarea, insa poate dispune delegarea acesteia catre organul de cercetare penala sau specialisti din cadrul organului de urmarire penala. Informatiile obtinute din activitatea propriu-zisa sunt redate integral intr-un proces-verbal de catre procurer sau de lucratorul din cadrul politiei judiciare delegate de catre procuror. Inregistrarile audio sunt redate in masura in care sunt clare, inteligibile; ziua, luna, anul, ora la care a avut loc convorbirea vor fi precizate; inregistrarile de imagini sunt redate in planse foto. Convorbirile sau comunicarile care nu privesc fapta sunt arhivate la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii. Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de catre procurer, la acesta atasandu-se, in plic sigilat, o copie a suportului care contine inregistrarea convorbirii. Suportul original ramane in sediul parchetului.
Mijlocul de proba care rezulta in cauza este procesul-verbal in care sunt redate activitatile de supraveghere tehnica. Procesele-verbale in care sunt redate convorbirile dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu pot fi folosite ca mijloace de proba. Procesele-verbale sunt supuse principiului liberei aprecieri a probelor; au aceeasi valoare probanta ca orice alt mijloc de proba. Aceeasi valoare probanta o au si procesele verbale de redare a activitatii de localizare sau urmarire prin GPS sau prin alte mijloace electronice de supraveghere.
Sursa: Udroiu, Mihail, Procedura penala. Partea generala. Partea speciala, Editia 2, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2011.
