Opinii esentiale despre buna credinta in reglementarea noului Cod de procedura civila
Noua reglementare procedurala a bunei-credinte preia reglementarile prevazute in art. 723 vechiul Cod de procedura civila si ofera, in plus, precizari si elemente de noutate.
Vom prezenta, in continuare, opiniile extrase din doua lucrari de mare valoare, disponibile in modulul Sintact Comentarii: Noul Cod de Procedura Civila, DELEANU Ion; MITEA Valentin; DELEANU Sergiu si Codul de procedura civila comentat, BOROI Gabriel si colectiv.
Precizam ca, pe langa comentariile marilor autori de drept, Sintact ofera si accesul la jurisprudenta relevanta, precum si la articole din reviste de drept prestigioase, pentru a ajuta practicianul sa cunoasca in profunzime modul de aplicare a reglementarilor legale.
|
Reglementarea actuala: Art. 12: Buna-credinta (1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna-credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti. (2) Partea care isi exercita drepturile procesuale in mod abuziv raspunde pentru prejudiciile materiale si morale cauzate. Ea va putea fi obligata, potrivit legii, si la plata unei amenzi judiciare. (3) De asemenea, partea care nu isi indeplineste cu buna-credinta obligatiile procesuale raspunde potrivit alin. (2). |
Reglementarea anterioara: Art. 723 (1) Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. (2) Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite. |
Elemente de noutate:
- Buna credinta in executarea obligatiilor procedurale – mentionare expresa
- Un nou element obiectiv al abuzului de drept procedural: incalcarea drepturile procesuale ale altei parti
- Posibilitatea obtinerii daunele morale – mentionare expresa
- Reglementarea ampla a sanctiunilor: prejudiciile materiale si morale, amenda judiciara
Notiuni, concepte si dificultatea definirii lor
Buna-credinta, reaua-credinta si abuzul de drept sunt notiuni care au primit, in timp, diferite interpretari. Dificultatea a venit din lipsa de consens asupra criteriilor folosite pentru a le determina, precum si din abstractul notiunilor aflate la interferenta dintre drept si morala.
Malaurie surprinde aceasta realitate intr-un mod foarte plastic, vorbind despre Planiol, care a incercat sa desfiinteze teoria abuzului de drept, acuzand-o de verbalism excesiv: „El (Planiol) a esuat, amprenta unui cuvant bine ales poate construi o notiune juridica.” [Malaurie Philippe, Morvan Patrick; trad.: Diana Danisor, Introducere Generala, Wolters Kluwer, 2011, p. 49]. Deci abuzul de drept este o notiune care fascineaza si care, da loc unor interpretari sau opozitii, in definitiv creatoare: „Abuzul de drept” este sintagma traditionala, dar improprie, pentru ca de un „drept” nu se poate abuza, dar se poate abuza prin „modul de exercitare” a acestuia ori prin neexercitarea lui”[Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 12, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Hamagiu]
In esenta, abuzul de drept acopera o paleta foarte larga de situatii aflate intre doua extreme: iliceitatea (cu toate criteriile obiective si subiective pe care le cunoastem) si simpla denaturare a finalitatii dreptului, sau, utilizarea gresita a acestuia.
„O maxima a lui Cicero ii rezuma spiritul: Summum jus summa injuria, un drept exercitat la extrema produce o extrema injustitie”. [Malaurie Philippe, Morvan Patrick; trad.: Diana Danisor, Introducere Generala, Wolters Kluwer, 2011, p. 49]
Exemple de fapte/atitudini ce au fost considerate de-a lungul timpului abuz de drept [Malaurie Philippe, Morvan Patrick; trad.: Diana Danisor, Introducere Generala, Wolters Kluwer, 2011, p. 50-51]:
– deturnarea dreptului de la misiunea si finalitatea sa sociala: lipsa unui „motiv legitim” i-ar servi drept criteriu. Cu toate acestea, viceversa nu este valabila: exercitarea unui drept este legitima chiar daca-i cauzeaza altuia o dauna (neminem laedit qui suo jure utitur).
– in mod subiectiv, comite un abuz titularul unui drept care uzeaza de acesta cu simpla intentie de a-i face rau altuia, care se deduce adesea din absenta unui „interes serios si legitim”, adica din faptul ca actul nu prezinta nicio utilitate pentru el.
– in mod obiectiv, comite un abuz acela care indeplineste un act ce prezinta un caracter anormal, excesiv, chiar daca nu a fost animat de intentia de a face rau.
– cand exista o rea credinta caracterizata.
– cand exista o deturnare a dreptului de la functia sa sau o deturnare de putere.
– cand exista o greseala simpla sau lipsa unui interes legitim.
– cand exista doar o dauna excesiva.
Elementele bunei-credinte in Noul Cod de procedura civila
Art. 12 Noul C. pr. civ., preia reglementarile din vechiul art. 723 pe care il dezvolta tocmai in ceea ce priveste criteriile de definire.
Traditional, in doctrina romana, elementele abuzului de drept sunt doua – unul de natura obiectiva si unul de natura subiectiva:
a) Elementul subiectiv: existenta relei-credinte, definite ca sicana, intentia de a-l vatama pe adversar [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civila comentat, art. 12, Sintact Comentarii lucrare aparuta la Ed. Hamangiu]. Reaua-credinta nu presupune intotdeauna intentia ca forma de vinovatie.
b) Elementul obiectiv: deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civila comentat, art. 12, Sintact Comentarii lucrare aparuta la Ed. Hamangiu].
Potrivit noii reglementari, se adauga un criteriu obiectiv esential, foarte susceptibil de cuantificare: incalcarea drepturilor procedurale ale unei alte parti.
Conditiile abuzului de drept
In opinia prof. Boroi, conditiile abuzului de drept sunt:
a) autorul actului sa fie titularul dreptului procedural in cauza si sa aiba capacitatea procesuala de a-l exercita;
b) dreptul procedural sa fie exercitat in limitele sale externe, fixate de lege;
c) dreptul procedural sa fie deturnat de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege;
d) dreptul procedural sa fie exercitat cu rea-credinta, titularul sau urmarind producerea unui rezultat vatamator partii adverse prin exercitarea actului de procedura respectiv;
e) exercitarea abuziva a dreptului procedural sa fi produs consecinta incalcarii drepturilor procesuale ale unei alte parti.
In opinia prof. Deleanu, aceste conditii sunt mult mai apropiate de cele ale raspunderii delictuale, fara insa a se confunda cu aceasta:
a) Existenta unui drept subiectiv sau a unei obligatii legale;
b) Savarsirea unei fapte ilicite prin exercitarea sau prin neexercitarea dreptului subiectiv ori a unei obligatii subiective;
c) Prejudiciul patrimonial sau moral;
d) Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu;
e) Vinovatia autorului faptei ilicite.
Distinctii utile
1. Actul abuziv nu se confunda cu actul nelegal
„Constituie, de pilda, un act abuziv introducerea unei cereri de chemare in judecata vadit netemeinica – stabilirea paternitatii unui copil din afara casatoriei, fara ca reclamanta sa fi intretinut relatii intime cu paratul, in scopul de a-l atrage intr-un scandal public, cererea de chemare in judecata respectand insa toate conditiile prevazute de Codul de procedura civila pentru formularea sa valabila. Dimpotriva, reprezinta un act de procedura nelegal cererea de chemare in judecata care nu cuprinde semnatura reclamantului.” [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civila comentat, art. 12, Sintact Comentarii lucrare aparuta la Ed. Hamangiu]
2. Abuzul de drept se savarseste prin actiune sau omisiune
„In cazul unor „obligatii procesuale”, ilicitul produs prin neindeplinirea lor se poate prezenta si sub forma unei abtineri deliberate, numai pentru a prejudicia astfel drepturile procesuale ale celeilalte parti. Potrivit art. 10 alin. (1) C. pr. civ., „partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a procesului, urmarind, tot astfel, finalizarea acestuia”. Aceasta obligatie generala si pozitiva este indisociabila nu numai de drepturile procesuale ce revin uneia dintre parti, dar si de drepturile procesuale ale celeilalte parti, toate aceste drepturi si obligatii, impreuna, semnificand „situatia juridica” creata prin deschiderea si desfasurarea procesului civil, „situatie” inauntrul careia se pot identifica si varii manifestari abuzive, active sau pasive.”[Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 12, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Universul Juridic]
3. Abuzul de drept este o sursa distincta de responsabilitate civila
„(…) este imposibil de contestat conexiunile ce exista intre responsabilitatea civila angajata pe acest temei si cea delictuala, care, de asemenea, izvoraste din savarsirea unei fapte ilicite, dolosiva sau culpabila, imputabila unei persoane care are capacitate delictuala. Dar asemenea elemente de conexiune si altele – constatarea unui prejudiciu, existenta raportului de cauzalitate intre fapta si rezultatul ei prejudiciabil – nu pot justifica identitatea celor doua forme de raspundere.” [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 12, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Universul Juridic]
4. „Imperativul exercitarii cu buna-credinta a drepturilor procesuale priveste deopotriva drepturile procesuale potestative.” [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 12, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Universul Juridic]
Sanctiuni
Amenda judiciara. Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) se pedepseste cu amenda introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri principale, accesorii, aditionale sau incidentale, precum si pentru exercitarea unei cai de atac, vadit netemeinice.
Respingerea cererii de judecata ca nefondata nu este abuz de drept:
„Este de mentionat ca simplul fapt al respingerii unei cereri de chemare in judecata ca neintemeiata sau respingerea unei cai de atac ca nefondata, in lipsa intrunirii conditiilor mentionate anterior, nu conduce la concluzia exercitarii abuzive a dreptului de formulare a cererii respective.” [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civila comentat, art. 12, Sintact Comentarii lucrare aparuta la Ed. Hamangiu]
Amenda poate fi aplicata si altor participanti la procesul civil:
„Desi art. 12 alin. (2) si (3) C. pr. civ., s-ar parea ca are in vedere numai „partile” din proces, in considerarea si a prevederilor alin. (1) de la acest articol, care proclama o regula generala, precum si a prevederilor din materia amenzilor judiciare si a despagubirilor dispuse pe cale judiciara, trebuie sa admitem ca exigentele bunei-credinte privesc deopotriva pe toti ceilalti participanti in procesul civil, care, potrivit legii, au drepturi si/sau obligatii procesuale.” [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 12, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Universul Juridic]
Amenda ca sanctiune procedurala poate fi reglementata si in legi speciale
„(…) in contenciosul administrativ, daca, in urma admiterii actiunii, in termenul prevazut in hotarare sau in cel de 30 de zile, autoritatea administrativa, dupa caz, nu inlocuieste, nu modifica sau nu elibereaza actul, se aplica conducatorului acelei autoritati sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, iar reclamantul are dreptul la penalitati, in conditiile art. 894 C. pr. civ.” [art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, in forma dobandita prin art. 54 din Legea nr. 76/2012]. [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedura Civila, art. 12, Sintact Comentarii, lucrare aparuta la Ed. Universul Juridic]
Despagubiri
Partea vatamata poate cere despagubiri pentru prejudiciu moral si material produs.
„Este de mentionat faptul prevederii exprese a posibilitatii obtinerii de catre partea vatamata a daunelor morale pentru un prejudiciu de atare natura produs prin abuzul de drept procedural sau prin neexecutarea obligatiilor cu rea-credinta. De asemenea, obligarea partii la plata daunelor materiale sau morale nu inlatura posibilitatea sanctionarii sale cu amenda judiciara, natura juridica a sumelor fiind distincta – daunele au rol reparator, in timp ce amenda judiciara are functie sanctionatorie.” [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civila comentat, art. 12, Sintact Comentarii lucrare aparuta la Ed. Hamangiu]
Exemple de abuz de drept
– formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare
– obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti
– obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea a unor masuri asiguratorii prin care paratul a fost pagubit
– contestarea, cu rea-credinta, de catre autorul ei a scrierii sau semnaturii unui inscris ori a autenticitatii unei inregistrari audio sau video
– neaducerea la termenul fixat de instanta a martorului incuviintat, de catre partea care, din motive imputabile, nu si-a indeplinit aceasta obligatie
– cand una dintre parti a introdus, cu rea-credinta, o contestatie la executare
Pentru mai multe informatii si analize, va recomandam ca in documentarea Dvs. juridica sa utilizati pachetele Sintact Comentarii. Solicitati demo personalizat aici >>
