Piata de capital intre doctrina si practica
Interviu cu dr. Dragos Calin, avocat, realizat de Mihaela Mocanu, redactor-sef al Revistei Romane de Drept al Afacerilor.
Revista Romana de Drept al Afacerilor: Buna ziua domnule Dragos Calin, dvs. sunteti unul dintre putinii specialisti ai pietei de capital din Romania, ati scris o teza de doctorat sub indrumarea prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, care a fost foarte bine primita de membrii comisiei, intitulata „Regimul juridic al societatilor de investitii”. De asemenea, sunteti si coordonatorul sectiunii dedicate acestui domeniu de catre Revista Romana de Drept al Afacerilor. Va rog sa ne spuneti cum ati ajuns sa lucrati in acest domeniu extrem de tehnic si cum se desfasoara activitatea dvs. la S.I.F. „Transilvania” S.A., de altfel.
Dragos Calin: Buna ziua! Va multumesc pentru bucuria ce mi-o faceti privind acordarea acestui interviu de deschidere a primului numar al R.R.D.A. din anul 2015, numar care constituie un nou inceput in activitatea noastra desfasurata pe acest taram al ideilor, taram care se impleteste fericit cu activitatea practica desfasurata zilnic in cadrul activitatilor profesionale.
Modul in care am ajuns sa lucrez in acest domeniu specializat poate fi prezentat ca un complex de factori si intamplari, pe care le apreciez ca fiind fericite. Inceputul poate fi prezentat inca din timpul facultatii cand traseul mijlocului de transport care ne ducea la cursurile Facultatii de Drept trecea pe langa o cladire superba din centrul Brasovului, iar de multe ori cand treceam pe acolo ma gandeam ca as dori sa lucrez in cadrul institutiei care functioneaza in acea cladire. Cursurile Facultatii de Drept s-au finalizat cu redactarea lucrarii de licenta sub indrumarea d-lui prof. Titus Prescure, in cadrul careia am studiat capacitatea de exercitiu si cea de folosinta a persoanei fizice si juridice, intr-un studiu comparat intre dreptul national si dreptul international privat. Acesta este momentul in care am inceput sa lucrez cu dl. Prescure. Spre finalul studiilor masterale, urmate in cadrul Universitatii din Bucuresti, unde am finalizat aceasta etapa profesionala cu lucrarea de dizertatie redactata pe tema practicilor anticoncurentiale, m-am intalnit cu dl. Prescure care, printre altele, mi-a spus ca „merg sa lucrez la S.I.F., vii cu mine?” La acea data nu stiam ce este „S.I.F.”, dar am fost incantat de increderea prezentata si propunerea profesorului meu. Raspunsul a venit inevitabil si fara ezitate „de cand incepem?”. Dupa doua saptamani de la aceasta discutie lucram in institutia care functiona in cladirea superba observata din autobuzul care ne conducea la cursurile universitare din timpul facultatii, cladire in care functiona S.I.F. „Transilvania” S.A. Aici am lucrat in calitate de consilier juridic sub coordonarea Directorului Directiei Juridice dl. Titus Prescure, la inceput in activitatea legata de litigiile companiei, ulterior si in activitatea de consultanta.
Dupa ce dl. Prescure a optat pentru activitatea de avocat, am avut oportunitatea si placerea sa promovez in cadrul structurilor interne ale companiei pana la functia de Director al Directiei Juridice unde am continuat si dezvoltat activitatea inceputa de dl. Prescure, pe cale l-am avut alaturi in calitate de avocat consultant al companiei.
Activitatea din cadrul S.I.F. „Transilvania” S.A. se imparte, in proportii greu de definit, intre latura afectata consultantei si activitatile legate de litigiile companiei. Consultanta acopera atat activitatea interna a societatii, in calitatea sa de emitent, cat si activitatea rezultata din participatiile existente in portofoliu sau din operatiunile in curs de derulare.
Cu dl. prof. Piperea am colaborat initial la un proiect al companiei, iar dupa finalizarea acestuia am avut bucuria sa fac parte din prima promotie de doctoranzi indrumati de acesta. Finalizarea studiilor doctorale, astfel cum ati amintit anterior, s-a realizat cu Teza de Doctorat intitulata „Regimul juridic al societatilor de investitii”.
R.R.D.A.: Va rugam sa ne spuneti care sunt cele mai mari provocari ale „juridicului” de la un S.I.F., apoi in continuare, care a fost cel mai de anvergura proiect al dvs., care v-a solicitat cel mai mult si a carui reusita v-a adus satisfactie profesionala.
D.C.: „Juridicul” din cadul S.I.F.-ului are o misiune pe cat de complicata, pe atat de frumoasa. S.I.F. nu este numai un emitent, pentru a consilia activitatea in zona de functionare interna, S.I.F. este un fond inchis de investitii cu participatii majoritare si minoritare la diverse companii, participatii care impun o analiza reflectata in consultanta si din perspectiva calitatii de actionar al companiei. Frumusetea activitatii in cadrul S.I.F.-ului cred ca de aici provine; orice activitate „interna” are un corespondent sau o „reflectie” in cadrul activitatilor externe realizate in cadrul companiilor din portofoliu. Din specificul acestei activitati am avut satisfactia sau dezamagirea, in unele situatii, de a furniza o opinie care a condus la realizarea rezultatului scontat sau dimpotriva … insa intotdeauna, pentru orice opinie, am avut in vedere calitatea duala a societatii in cadrul careia lucram: emitent si actionar. Aceasta activitate desfasurata in cadrul companiei s-a reflectat si in modalitatea de redactare a tezei mele de doctorat – „Regimul juridic al societatilor de investitii”, respectiv o tratare „rotunda” a materiei, cum a apreciat dl. prof. Sitaru, in sensul ca am studiat societatile de investitii prin raportare la latura publica a institutiilor de drept incidente, respective la aspectele legate de reglementarea activitatii si supravegherea institutionala a acestei specii de societati si am tratat societatile de investitii, atat in calitate de emitent, cat si in calitatea lor, poate cea mai importanta, de investitor de portofoliu.
Proiectele de anvergura derulate in cadrul activitatii mele la S.I.F., cu satisfactii profesionale deosebite, le pot imparti, ca de altfel intreaga activitate, in proiecte „interne” referitoare la activitatea companiei si proiecte „externe” cu efecte atat in functionarea societatii noastre, cat si in societatile din portofoliu.
Din categoria proiectelor „externe” doresc sa amintesc numai doua, unul finalizat cu succes, din punctul meu de vedere si unul pentru care finalitatea mi-a adus o profunda dezamagire profesionala. Intr-o anumita etapa a activitatii mele la S.I.F. unele instante, investite cu solutionarea recursului formulat impotriva unei hotarari judecatoresti de respingere a cererii de suspendare a executarii dispozitiilor cuprinse intr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor respingeau aceasta cale de atac ca fiind „inadmisibila”, situatie in care promovarea recursului urma sa fie respins ca fiind inadmisibil, demers ce putea fi calificat ca fiind un demers „imputabil”, prin raportare la raporturile de munca. Aceasta practica neunitara ne-a „oferit” posibilitatea efectuarii unei sesizari pentru promovarea unui recurs in interesul legii privind admisibilitatea formularii recursului, conform alin. (3) al Legii nr. 31/1990, impotriva ordonantei de respingere a cererii de suspendare, demers finalizat, spre satisfactia mea, cu Decizia LXII din 2007 a I.C.C.J., unde se statueaza admisibilitatea recursului declarat in cadrul acestei proceduri.
Un alt proiect al activitatii mele, tot in legatura cu practica neunitara a instantelor in aplicarea dispozitiilor Legii societatilor, a avut in centrul atentiei expertiza de gestiune, mai precis faptul ca practica diverselor instante nu era unitara in calificarea procedurii ca fiind contencioasa sau necontencioasa, cu efecte in calea de atac ce putea fi promovata si in legatura cu momentul desesizarii instantei in cadrul acestei proceduri. Solutia Instantei Supreme in dezlegarea recursului in interesul legii (Decizia nr. 16/2011) am perceput-o ca fiind o dezamagire profesionala, in sensul ca solutia acestui RIL a fost in sensul calificarii procedurii ca fiind „necontencioasa”, iar singurul argument ce putea fi prezentat pentru aceasta solutie era identificat in dorinta degrevarii instantei supreme de aceasta categorie de cereri, iar momentul dezinvestirii instantei a fost identificat la data numirii expertului, iar nu la data depunerii lucrarii de specialitate, generand astfel, in opinia mea, o institutie inaplicabila; aceasta pentru ca, in ipoteza in care expertul este in imposibilitate fizica sau juridica sa-si indeplineasca misiunea dispusa prin hotarare judecatoreasca, actionarul minoritar in favoarea caruia a fost pronuntata hotararea se va gasi in imposibilitate practica sa-si valorifice dreptul de informare recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca.
La capitolul proiecte majore, derulate pentru dezvoltarea activitatii interne a S.I.F. „Transilvania” S.A. de aceasta data, imi amintesc de faptul ca sub directa mea indrumare, societatea a inregistrat o serie de evenimente corporatiste, unele in premiera pentru piata de capital din Romania. Astfel, S.I.F. „Transilvania” S.A. si-a majorat capitalul social prin doua operatiuni singulare in materie, si-a schimbat sistemul de administrare, inlocuind sistemul unitar de administrare cu sistemul dualist, in dorinta de a raspunde cat mai bine cerintelor transparentei decizionale impusa de principiile guvernantei corporative, precum si alte operatiuni importante in viata societatilor de investitii.
R.R.D.A.: Va rog sa ne spuneti, in cateva cuvinte, despre principalele modificari aduse de-a lungul timpului reglementarilor in domeniu si efectul acestora asupra pietei de capital.
D.C.: Imi place sa spun ca in cadrul tezei mele de doctorat am cuprins saisprezece ani de experienta profesionala si trei ani de studiu in cadrul Scolii Doctorale. In cadrul acestei perioade am studiat si aplicat trei legi emise pentru reglementarea pietei de capital din Romania si un numar impresionant de acte normative primare si in special secundare, redactate pentru organizarea functionarii si functionarea in concret a pietei de capital nationale. Ca in oricare domeniu reglementat prin lege, fiecare modificare a avut provocarile ei. Am plecat de la o piata de capital incipienta si am ajuns la reglementari armonizate cu reglementarile europene.
Implementarea reglementarilor europene, uneori fara a tine seama de reglementarea nationala, o apreciez ca fiind calificate ca principalele modificari ale reglementarii pietei de capital inregistrata in ultima perioada. Aceste modificari prezinta o importanta deosebita nu numai pentru alinierea legislatiei nationale la rigorile reglementarilor internationale, ci aduce si un plus de transparenta in functionarea entitatilor de pe piata de capital din Romania, poate nu de fiecare data o functionare flexibila.
Una din cele mai recente modificari ale reglementarilor incidente pietei de capital este dereglementarea pietei RASDAQ, dereglementare pe care o apreciez ca fiind o masura pompieristica, realizata fara un studiu de impact veritabil, care va avea efecte nu numai in viata societatilor listate pe acest segment de piata administrat de Bursa de Valori Bucuresti, ci si in patrimoniul actionarilor acestor societati.
R.R.D.A.: Va rog ne spuneti cateva cuvinte despre evolutia fondurilor de investitie din Romania si cum vedeti dvs. viitorul acestora.
D.C.: Da! La aceasta solicitare nu pot raspunde decat prin prisma defectului profesional de a analiza atat activitatea interna, de organizare si functionare a unui fond de investitii, cat si activitatea acestuia ca persoana juridica titulara de drepturi si obligatii fata de terti si societate.
Evolutia fondurilor de investitii active pe piata romaneasca, fie ele de nationalitate romana sau de alta nationalitate dar care activeaza pe aceasta piata este strans legata de evolutia economiei si a pietei de capital autohtone. Fondurile de investitii active pe piata sunt fonduri atat cu capital romanesc cat si cu capital strain, inregistrate in Romania sau in state membre sau terte. Evolutia acestora pe piata este strans legata de oportunitatile de achizitii sau de exit oferite de piata locala. In ultima perioada se observa un interes crescut al fondurilor de investitii pentru sectoarele de nisa, sectoare care le ofera o serie de oportunitati. Avand in vedere faptul ca o analiza a evolutiei fondurilor de investitii se poate face mai mult din perspectiva oportunitatii operatiunilor si nu din perspectiva legalitatii acestora, apreciez ca detalierea unei astfel de analize se poate realiza cu o alta ocazie.
R.R.D.A.: Ce planuri aveti pentru viitor?
D.C.: Ca un prim plan, a carui realizare se poate identificat intr-un termen relativ scurt, este finalizarea, alaturi de dl. prof. Prescure, a cursului acestuia de Dreptul Concurentei, lucrare pentru finalizarea careia lucrez alaturi de dl. profesor pentru actualizarea Cursului de dreptul concurentei comerciale publicat in anul 2004.
In alta ordine de idei, arat ca la inceputul anilor 2000 a trebuit sa fac o alegere, sa performez in cadrul S.I.F. „Transilvania” S.A. sau sa desfasor activitatea atat in cadrul Universitatii „Transilvania” din Brasov, eram atunci asistentul d-nei Carmen Gheorghe la Drept Comercial, cat si la S.I.F.; atunci am ales si se pare ca a fost o alegere buna; am parcurs toate treptele profesionale ale meseriei juridice in cadrul unei companii private, pana la cea de Director al Directiei Juridice a uneia dintre cele cinci societati de investitii din Romania, activitate care mi-a adus o serie de satisfactii profesionale, unele dintre acestea prezentate mai sus, altele studiate in teza mea de doctorat, dar cele mai multe sunt identificate in „palmaresul” personal.
Maturitatea profesionala, dar si transformarile din piata de capital, avand in vedere evolutia transformarilor societatilor de investitii, dar in aceeasi masura si exemplul parcursului professional al mentorilor mei, ma fac sa apreciez ca urmatorul pas profesional va fi identificat in continuarea carierei mele in calitate de avocat, prin renuntarea la statutul de „avocat suspendat” al Baroului Brasov, dublata de o activitate universitara.
R.R.D.A.: Domnule avocat, va doresc succes in cele doua noi directii de activitate si va multumesc pentru contributia pe care ati adus-o si continuati sa o aduceti prin ingrijirea in cadrul Revistei Romane de Drept al Afacerilor a sectiunii dedicata pietei de capital.
Interviu publicat in Revista Romana de Drept al Afacerilor nr. 1/2015.
