Pirateria în Uniunea Europeana
O treime dintre cetățenii UE sunt de acord cu piratarea dacă nu exită alte opțiuni legale. Cum stă situația în România
Un studiu publicat recent de Biroul de Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene (WIPO) arată că 31% dintre cetățenii UE cred că piratarea pe Internet poate fi acceptată atunci când opțiunile legale nu sunt disponibile imediat. În plus respondenții au făcut apel clar la producătorii de conținut online, 83% dintre ei spunând că ar prefera să consume informații online accesibile din punct de vedere financiar.
Raportul realizat în colaborare cu Deloitte este rezultatul a 26.500 de interviuri cu cetățeni din spațiul comunitar, cu vârste de peste 15 ani, care înfățișează un tablou de ansamblu al contextului în care funcționează afacerile care au legătură cu proprietatea intelectuală.
Cea mai importantă informație se referă la faptul că 97% dintre respondenți cred că autorii ar trebui să poată să își protejeze drepturile cu scopul de a fi plătiți pentru munca lor. Respondenții sunt în cea mai mare măsură de acord cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și ar prefera să acceseze conținutul digital prin căi legale atunci când acestea sunt rezonabile din punct de vedere financiar.
La nivelul Uniunii Europene 10% dintre respondenți au declarat că au obținut conținut digital din surse ilegale în ultimele 12 luni, însă această cifra ajunge la 27% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.
Cum stă situația în vestul UE
Franța are o experiență destul de îndelungată în acest context prin intermediul programului anti-piratare, sponsorizat de stat, Hadopi. Acest program a transmis milioane de notificări către furnizorii de Internet cu scopul de a educa cetățenii și de a-i face să renunțe la piraterie. Cu toate acestea 15% dintre cetățenii francezi au recunoscut că au downloadat conținut din surse ilegale, cu 5% mai mult decât media europeană.
În Germania unde campaniile pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală au fost mult mai agresive procentul celor care descarcă conținut din surse ilegale este de doar 7%. Dacă te gândești că cifra aceasta ar putea fi rezultatul logic al campaniilor menționate mai sus, constatăm, conform raportului WIPO, că același procent se regăsește și în Italia unde nu există o strategie națională anti-piratare.
În Spania, cunoscută și ca raiul pirateriei, 16% dintre cetățeni practică pirateria online, dublu față de Regatul Unit (8%).
35% din totalul persoanelor intervievate au spus că este în regulă să obții conținut în maniere ilegale atât timp cât îl folosești pentru uz personal.
Rezultatele raportului pentru România
Spre deosebire de ceilalți cetățeni ai UE care consideră în proporție de 81% că încurajarea cumpărării produselor contrafăcute pot distruge multe afaceri și pot conduce la pierderea locurilor de muncă, 50% dintre români nu sunt de acord cu această idee, acest procent fiind cu 8% mai mare decât în 2013.
România se află printre statele europene unde consumul de informații piratate s-a dublat față de anul 2013 crescând de la 7% la 13% alături de Cipru, Lituania, Slovenia, Bulgaria și Malta.
13% dintre români au cumpărat online produse contrafăcute la nivel internațional, dublu față de media europeană (7%). În timp ce doar 48% dintre români își dau seama că pirateria încurajează expolatarea copiilor și munca ilegală, 78% dintre cetățenii europeni își dau seama că cel mai important efect al pirateriei este distrugerea afacerilor.
„În România, producătorii de fonograme sau de filme se bucură de aceleași depturi ca ceilalți cetățeni europeni și au dreptul de a interzice reproducerea și difuzarea operelor lor. Ceea ce am putea noi să îmbunătățim ar fi mecanismele de control care ar trebui să fie mai active. De asemenea, noi ne confruntăm și cu o publicitate agresivă a site-urilor care oferă posibilitatea de a viziona filme mult mai ușor, în contextul în care nu avem baze deate cu producții video care sunt free of copyright și consumatorii nu au alternativa de a viziona legal anumite opere. În plus, ușurința cu care publicul are acces la anumite materiale de autor descurajează creativitatea și competiția în acest domeniu”, a declarat Claudia Grozea, Senior Associate, Cosmovici Intellectual Property.
