Propuneri pentru modificari legislative in cazul metodologiilor reglementate de legea dreptului de autor
Avocatul Alexandru Roată – Palade consideră, într-un articol din Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 12/2015, că este necesară modificarea legislativă a aspectelor ce țin de aplicarea în timp a modificărilor metodologiilor elaborate de organismele de gestiune colectivă, reglementate de legea drepturilor de autor.
REMUNERAȚII. Autorul a pornit în studiul său din revista editată de Wolters Kluwer România de la faptul că “utilizarea legală a operelor în cazurile în care legea sau convenția părților prevede gestiunea colectivă ca modalitate de exercitare a drepturilor patrimoniale de autor, implică încheierea unei autorizații de licență neexclusivă cu un organism de gestiune colectivă”. Acest contract de licență neexclusivă stabilește ca utilizatorul să plătească o remunerație ce dă dreptul de utilizare a repertoriului protejat. La rândul lor, „aceste remunerații sunt stabilite prin metodologii elaborate de organismele de gestiune colectivă, metodologii care sunt negociate cu utilizatorii repertoriului protejat”, arată avocatul.
POSIBILE CONFUZII. Necesitatea schimbărilor legislative în acest domeniu este argumentată de către Alexandru Roată-Palade prin aceea că “dificultățile de interpretare în ceea ce privește aplicarea în timp a metodologiilor stabilite prin hotărâre arbitrală sau prin hotărâre judecătorească provin din formularea deficitară a textelor legale analizate”. Conform autorului studiului din Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 12/2015, “posibila confuzie, între procedura de negociere și stabilire a formei metodologiilor prevăzută de Legea nr. 8/1996 și procedura arbitrală de drept comun, este posibilă din cauza reglementării insuficiente a aspectelor ce țin de actul jurisdicțional”. Astfel, avocatul subliniază că “în forma inițială a legii, atunci când activitatea de negociere nu implica și instanța de judecată, nu existau probleme de interpretare a aplicării formei metodologiilor”. În opinia sa, “în momentul în care modificarea legislativă a inclus în procesul de negociere și stabilire a remunerațiilor o instanță judecătorească, trebuiau anticipate aceste confuzii ce se pot face în aplicarea legii, iar chestiunile interpretabile trebuiau reglementate prin norme derogatorii”.
SOLUȚII. „Pentru asigurarea stabilității și securității raporturilor juridice civile și fiscale o primă soluție ar fi stabilirea, prin text expres a momentului în care forma unei anumite metodologii intră în vigoare”, spune Alexandru Roată – Palade în articolul său. “În acest sens este de preferat ca hotărârea arbitrală prin care se stabilește forma metodologiei să nu mai fie publicată imediat în Monitorul Oficial al României, Partea I, ci să se prevadă că o astfel de publicare și intrarea în vigoare a metodologiilor se realizează numai după soluționarea apelului sau, după caz, după expirarea termenului de exercitarea a acestuia în cazul în care împotriva hotărârii arbitrale nu s-a declarat apel”, se mai susține în articolul din Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 12/2015.
REGLEMENTAREA ETAPELOR. Autorul arată că “acestei soluții i s-ar reproșa însă faptul că ar putea conduce la o amânare îndelungată a intrării în vigoare a metodologiei, având în vedere incidentele ce se pot ivi pe parcursul procedurii judecătorești”. În acest caz, Alexandru Roată – Palade propune o a doua metodă, rezultată din analiza legislației actuale și a practicii jurisprudențiale și arbitrale. “Aceasta constă în reglementarea precisă a etapelor care determină aplicarea în timp a modificărilor aduse metodologiei cu precizarea momentelor în care acționează diferitele forme ale metodologiei, cuprinse în hotărârea arbitrală și în hotărârea Curții de Apel și cu indicarea expresă a faptului că aceste hotărâri nu se pot aplica retroactiv”, recomandă avocatul în revista editată de Wolters Kluwer România.
