Subventionarea locurilor de munca
Angajatori exclusi si angajatori beneficiari potrivit noilor reglementari din octombrie 2013
Articol publicat in Revista Romana de Dreptul Muncii nr. 12/2013.
Autor: Lector univ. dr. Ana Stefanescu, Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati, Facultatea de Stiinte Juridice, Sociale si Politice
1. Notiunea de subventionare a locurilor de munca
Potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca[1], subventionarea locurilor de munca reprezinta una dintre masurile de stimulare a angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor[2].
Desi, indirect, acestea au si efectul cresterii sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, considerate defavorizate, nu sunt reglementate printre mijloacele principale de realizare ale acestui obiectiv. Astfel, potrivit art. 57 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in principal, prin:
a) informarea si consilierea profesionala;
b) medierea muncii;
c) formarea profesionala;
d) consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri;
e) completarea veniturilor salariale ale angajatilor;
f) stimularea mobilitatii fortei de munca.
Distinctia dintre aceste categorii de actiuni, pe de o parte de stimulare a angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si, pe de alta parte, cele de crestere a sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca, este relevata si de reglementarea lor in sectiuni diferite ale Cap. V al legii intitulat „Masuri pentru stimularea ocuparii fortei de munca” – Sectiunea a II-a, respectiv Sectiunea a III-a.
In concluzie, acestea sunt, deopotriva, specii care privesc raporturile juridice de munca conexe privind stimularea ocuparii fortei de munca, institutie a dreptului muncii[3], dar nu se confunda. Intr-adevar, pe cand subventionarea locurilor de munca se refera la acordarea unei sume de bani direct angajatorilor, din bugetul asigurarilor de somaj, pe o durata determinata de timp, pentru a-i stimula sa incadreze anumite categorii de someri cu sanse reduse in gasirea unui loc de munca, ajutandu-i astfel sa-si acopere o parte din cheltuielile salariale, celelalte categorii de facilitati in bani se acorda direct persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca (completarea veniturilor salariale ale angajatilor sau stimularea mobilitatii fortei de munca)[4].
2. Noua reglementare privind excluderea unor angajatori de la subventionarea locurilor de munca
Prin Legea nr. 250/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca si pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale[5] s-a introdus, prin art. I pct. 54, un nou alineat la articolul 95 din Legea nr. 76/2002 – alin. (1^2) – cu urmatorul cuprins: „Masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca finantate, potrivit prevederilor prezentei legi, din bugetul asigurarilor pentru somaj, pentru a caror acordare se prevede, potrivit dispozitiilor legale, incheierea de contracte sau conventii cu agentiile pentru ocuparea fortei de munca, nu se acorda angajatorilor institutii si autoritati publice, asa cum sunt ele definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare.” Aceste prevederi au intrat in vigoare in 22 octombrie 2013, potrivit art. II din Legea nr. 250/2013.
In concluzie, tinand cont de cele expuse anterior, din data mentionata, dispar numai beneficiile acestor angajatori nu si facilitatile acordate, inclusiv in bani, persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca care reusesc sa se incadreze la acestia.
3. Angajatori exclusi de la subventionarea locurilor de munca si ratiunea masurii
In intelesul Legii nr. 500/2002 privind finantele publice[6], notiunea de institutie publica reprezinta o denumire generica pentru Parlament, Administratia Prezidentiala, ministere, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora (art. 2 pct. 30).
La acestea se adauga explicit si cele referite de Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale[7]: institutiile publice locale din comune, orasele, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, judete, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora (art. 2 pct. 39), precum si autoritatile administratiei publice locale – consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritati deliberative, primarii, primarii de sectoare si primarul general al municipiului Bucuresti, ca autoritati executive (art. 2 pct. 5).
Toate aceste autoritati si institutii publice, in calitatea lor de angajatori, sunt excluse, deci, de la subventionarea locurilor de munca incepand cu 22 octombrie 2013.
In ceea ce priveste logica acestor masuri, am aratat[8], inca din anul 2011, ca scopul subventionarii locurilor de munca pentru angajatorii din administratia publica este acela de a-i stimula financiar sa angajeze someri, masura ce aparea „cel putin hilara in conditiile in care, in acest sector, de cativa ani buni, cu mici exceptii, ocuparea posturilor este blocata pentru realizarea economiilor”. In acest an, desi nu mai vorbim de blocare propriu-zisa, exista totusi restrictii serioase care justifica noua restrictie in discutie[9]. Iata de ce, de lege ferenda, am propus „inlaturarea acestui nonsens legislativ macar in perioada prelungirii crizei economice, ca sa nu mai vorbim de faptul ca fondurile respective ar trebui directionate, exclusiv, catre sectorul privat pentru ca, in adevaratul sens al cuvantului, angajatorii lui suporta riscul afacerii”[10].
4. Angajatorii care raman beneficiari ai subventionarii locurilor de munca
Din cele de mai sus, se desprinde, in primul rand, urmatoarea idee: autoritatile si institutiile publice care au beneficiat de asemenea facilitati pe baza conventiilor incheiate cu agentiile pentru ocuparea fortei de munca inainte de aceasta data se bucura, in continuare, de prevederile anterioare ei, mai favorabile, pana la incetarea efectelor acestor conventii.
Pe de alta parte, pentru a distinge ceilalti angajatori care raman beneficiari ai subventionarii locurilor de munca trebuie sa ne raportam la noua restrictie, pe care am analizat-o, si la definitia generala a angajatorului in sensul Legii nr. 76/2002: „persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii” (art. 5 pct. I).
Este o definitie care corespunde celei din Codul muncii[11]: „In sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca”[12].
In ceea ce priveste angajatorul persoana fizica care, „potrivit legii” poate incadra alte persoane fizice, distingem intre[13]:
– persoana fizica care dobandeste capacitatea de a incheia contracte individuale de munca in calitate de angajator, din momentul dobandirii capacitatii depline de exercitiu[14];
– persoana fizica care desfasoara o profesie cu drept de libera practica in baza legilor speciale (avocatul, arhitectul etc.);
– persoana fizica autorizata pentru desfasurarea activitatilor economice si intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale[15].
In legatura cu acesti din urma angajatori, precizam ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, intreprinderile familiale, in urma modificarii introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 46/2011 permite angajarea unor terte persoane cu contracte individuale de munca de catre intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale din data de 25 aprilie 2008 iar persoanei fizice autorizate incepand cu data de 19 mai 2011, inclusiv in domeniul in care a obtinut autorizatia, spre deosebire de vechea reglementare. Restrictia se mentine, in acest sens, doar pentru intreprinderea familiala[16]. Subliniem si ca pana la data de 25 aprilie 2008 nu era reglementat, de altfel, regimul juridic al intreprinzatorului persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale.
In concluzie, categoriile de angajatori care au dreptul la subventionarea locurilor de munca pentru incadrarea somerilor, incepand cu 22 octombrie 2013, sunt:
– persoanele juridice de drept privat;
– persoanele fizice care desfasoara o profesie liberala;
– persoanele fizice autorizate pentru desfasurarea activitatilor economice;
– intreprinzatorii persoane fizice titulari ai intreprinderilor individuale;
– persoanele fizice care utilizeaza[17] personal casnic (bona, menajera, gradinar etc.) sau alte persoane fizice pentru efectuarea unor servicii sau lucrari (traducator etc.).
[1] Publicata in M. Of. nr. 103 din 6 februarie 2002, modificata si completata ulterior.
[2] A se vedea art. 77 lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.
[3] A se vedea: Al. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, ed. a VII-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2013, p. 16; I.T. Stefanescu, Tratat teoretic si practic de drept al muncii, ed. a II-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 37.
[4] A se vedea, pentru detalii, de exemplu, I. Petrea, A. Cioriciu, Subventionarea locurilor de munca, in Tribuna economica nr. 42/2005, pp. 21-23; A. Stefanescu, Somer indemnizat versus somer neindemnizat la angajarea cu subventie, pe www.Avocatnet.ro; A. Cioriciu Stefanescu, Categoriile de absolventi de studii superioare pentru care se poate obtine subventionarea locurilor de munca, pe www.Avocatnet.ro; R. Oprea, Subventionarea locurilor de munca pentru somerii indemnizati sau neindemnizati si stimulentele oferite acestora – unele observatii, in R.R.D.M. nr. 1/2012, pp. 33-45.
[5] Publicata in M. Of. nr. 457 din 24 iulie 2013.
[6] Publicata in M. Of. nr. 597 din 13 august 2002, modificata si completata ulterior.
[7] Publicata in M. Of. nr. 618 din 18 iulie 2006, modificata si completata ulterior.
[8] R. Oprea, A. Stefanescu, Cauza si efect: Subventionarea locurilor de munca in administratia publica „descurajeaza” incadrarile in sectorul bugetar, pe www.Avocatnet.ro
[9] A se vedea, de exemplu, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice (publicata in M. Of. nr. 393 din 29 iunie 2013).
[10] R. Oprea, A. Stefanescu, Cauza si efect: Subventionarea locurilor de munca in administratia publica „descurajeaza” incadrarile in sectorul bugetar, pe www.Avocatnet.ro
[11] Legea nr. 53/2003, republicata in M. Of. nr. 345 din 18 mai 2011, modificata si completata ulterior.
[12] Art. 14 alin. (1) C. muncii.
[13] Pentru explicatii legate de posibilitatea persoanei fizice de a angaja si distinctia intre aceasta si persoana fizica autorizata, respectiv persoanele fizice care desfasoara profesii cu drept de libera practica, a se vedea I. Petrea, A. Cioriciu, Subventionarea locurilor de munca, in Tribuna economica nr. 42/2005, pp. 21-23.
[14] Art. 14 alin. (2) C. muncii.
[15] A se vedea Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, intreprinderile familiale (publicata in M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008, modificata si completata ulterior).
[16] A se vedea art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008.
[17] A se vedea I. Petrea, A. Cioriciu, Subventionarea locurilor de munca, op. cit., pp. 21-23.
