Judgment at Nuremberg – Procesul de la Nurnberg (1961)

Wkro/ February 2, 2013/ Filme de vazut

Autor: Stefan GHEORGHIES

E dificil sa analizezi consecintele unui razboi mondial fara cunostinte de baza din toate domeniile. Pierderile de vieti omenesti, distrugerile cauzate de luptele propriu-zise, dramele oamenilor ramasi fara un acoperis deasupra capului si multe alte consecinte nefaste reprezinta doar un punct de plecare. Judgement at Nuremberg, in regia lui Stanley Kramer, aduce in atentia publicului un proces mai special decat cele care au urmat capitularii Germaniei; se aduce in discutie ideea de justitie infaptuita de catre cei care ar trebui sa-i cunoasca cel mai bine sensul. Judecatorii care au dus la indeplinire masurile cerute de regimul nazist, aparent simpli oameni care aplicau legea propriei tari, asa cum le cerea profesia, sunt adusi in fata instantei de judecata americane pentru a fi trasi la raspundere. Iar gravitatea faptelor acestora este un atat mai ridicata cu cat acestia nu au fost manipulati de catre regim spre a sustine miscarea social-nationalista, ci au imbratisat-o si i-au dus la indeplinire, in cunostinta de cauza, unele dintre cele mai brutale ordine.

Ernst Janning (Burt Lancaster) este judecat alaturi de inca trei magistrati pentru a fi trasi la raspundere pentru deciziile luate in timpul regimului nazist de catre o instanta de judecata care-l are in frunte pe judecatorul retras din activitate Dan Haywood (Spencer Tracy). Misiunea acestei curti pare mai mult decat dificila, iar lungimea intregului proces aduce in discutie aspecte socante, rezultate ale celor 4 inculpati. Insa dincolo de procesul in sine, Dan Haywood se trezeste intr-o societate cu totul diferita, in care fiecare cetatean pare a nega trecutul nu atat de indepartat. Relatia sa de prietenie cu o vaduva al carei sot fusese judecat si executat prin spanzurare pentru faptele din timpul razboiului scoate la iveala si aspecte pozitive din vietile germanilor de rand. Insa procesul in sine pare a nega toate aspectele pozitive desprinse din scurta experienta de 8 luni a judecatorului in Germania aflata intr-un haos total. Faptele vorbesc de la sine, iar judecatorul nu le poate ignora doar pentru a lua o decizie pe placul cetatenilor germani care doreau o coabitare cat mai placuta cu fortele americane. Ernst Janning joaca un rol important in toata aceasta poveste, fiind singurul care se declara vinovat si care aduce adevarul la suprafata. Patriot, convins ca-si slujeste tara, jurist desavarsit cu numeroase carti publicate, Janning recunoaste ca este responsabil de atrocitatile care au avut loc, iar simplul sentiment de remuscare nu ii este de ajuns pentru a se izbavi. De altfel, va fi si singurul care va aprecia decizia finala a instantei, o decizie considerata de multi mult prea dura in contextul vremii.

Judgement at Nuremberg este un film cu tematica juridica desavarsit. Numai lungimea filmului, de 186 de minute, nu poate decat sa starneasca interesul oricarui cinefil pasionat de acest gen. Daca ar fi sa facem trimitere la actorii principali ai procesului avem, pe de o parte, acuzarea, reprezentata de colonelul Tad Lawson (Richard Widmark), si, pe de alta parte, apararea, reprezentata de tanarul avocat Hans Rolfe (Maximilian Schell). Tad Lawson este un militar dur, disciplinat, care duce o lupta pentru pedeapsirea tuturor celor care se fac responsabili de atrocitatile din razboi. Insa principalul sau defect consta in faptul ca nu face distinctie intre cetatenii germani de rand si putinii „extremisti” care se fac cu adevarat responsabili. El doreste cu orice pret sa condamne cat mai multi oameni. Hans Rolfe observa tipologia lui Lawson si isi construieste apararea astfel incat sa combata cu succes orice argument al colonelului. Insa nici Hans Rolfe nu este un exemplu de demnitate in sala de judecata, folosind adesea metode care mai degraba amintesc de fostul regim decat de prezenta democratie care domnea in sala de judecata. Rolfe va ajunge sa fie combatut de insusi clientul sau, Ernst Janning, care ii va reprosa faptul ca nu este cu nimic mai presus de „valorile” social-nationaliste de care se dezicea. Lupta in fata instantei de judecata dintre Lawson si Rolfe este una putin zis senzationala, presarata cu discursuri pline de pasiune si argumente solide.

Judgement ar Nuremberg este fara indoiala un must-see pentru orice pasionat de filme cu tematica juridica. Poate ca baza legala a acestui proces nu joaca un rol important, precum in alte filme, insa aceasta discutie cu trasaturi filosofice asupra conceptului de justitie subliniaza majorele diferente de idei intre doua societati complet diferite. Iar in tot acest teatru juridic, Ernst Janning capata imaginea unui colos care se recunoaste infrant de propria dorinta de a face bine tarii sale, dorinta transformata intr-un final in atrocitatile care inca nu pot fi uitate de istorie.