Absorbtie sau concurs de infractiuni?

Wkro/ April 22, 2013/ Articole

Autor: Stefan GHEORGHIES

Controverse privind concursul intre infractiunile de furt prin efractie si violare de domiciliu  (art. 192 – art. 209 alin (1) lit. i) Cod Penal).

Problematica unui concurs intre infractiunea prevazuta de art. 192 C. pen. si cea prevazuta de art. 209 alin (1) lit i) C. pen. este inca dezbatuta pe larg de catre doctrina, argumentele celor doua parti fiind variate. Lansam asadar in discutie o problema controverstata in practica judiciara cu privire la faptul daca infractiunea de furt calificat savarsit prin efractie, escaladare, ori prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori unei chei mincinoase absoarbe infractiunea de violare de domiciliu. Suntem in prezenta unei absorbtii sau a unui concurs de infractiuni?

Pentru o analiza riguroasa a acestei situatii se impune precizarea aspectelor care tin de definirea legala a celor doua infractiuni.

Violarea de domiciliu. (art. 192 alin. (1) C. pen.). Infractiunea de violare de domiciliu consta in patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia.

Furtul calificat. (art. 209 C. pen.). Furtul calificat presupune realizarea continutului infractiunii de furt in prezenta uneie sau unora dintre imprejurarile enumerate limitativ in cuprinsul textului de incriminare

Pentru dezbaterea noastra, prezinta interes alin (1) lit. i), furtul savarsit prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase.

Pentru o distinctie clara, putem imagina urmatoarea speta care sta la baza unei intelegeri mai bune a existentei celor doua infractiuni aflate intr-un posibil concurs: in scopul de a face rost de bani, numitul AB a plecat spre locuinta numitului CD. Despre acesta, AB stia ca are bunuri de valoare depozitate intr-o magazie. Ajuns la locuinta lui CD, AB a impins cu mana zavorul de la poarta lui CD fara a-l forta si a patruns in curte. S-a deplasat in spatele curtii unde a fortat lacatul de la magazie si a patruns in interior reusind sa sustraga echipamente electrice de o valoare considerabila.

In speta se remarca prezenta a doua infractiuni. Pe de o parte avem infractiunea de violare de domiciliu, al carei element material este realizat prin actiunea de patrundere intr-un domiciliu, care trebuie sa fie efectiva si sa se realizeze cu privire la o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea. Locuinta este locul ales in mod liber de o persoana, unde aceata isi desfasoara efectiv viata personala. Incaperea este o parte dintr-o constructie destinata sa serveasca drept locuinta si care este folosita ca atare. Locul imprejmuit este locul separat printr-o ingraditura de locurile invecinate care intregeste folosinta locuintei (art. 192 C. pen.). Pe de alta parte remarcam si prezenta infractiunii de furt calificat, art. 209 alin. (1) lit. i) – mai detaliat: circumstanta prevazuta la lit. i)  se refera la efractie, escaladare, folosirea unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. Efractia consta in inlaturarea prin violenta a oricarui obiect sau dispozitiv care are menirea de a impiedica patrunderea intr-un anumit loc si presupune un efort suplimentar din partea faptuitorului. De regula, efractia are drept consecinte distrugerea sau degradarea obiectului sau dispozititvului asupra caruia actioneaza faptuitorul (stricarea incuietorii, spre exemplu). Nu prezinta importanta alte detalii referitoare la speta, precum ora savarsirii faptei. Se pune astfel problema unui concurs intre cele doua infractiuni, doctrina fiind impartita in doua opinii:

1. O opinie sustine ca violarea de domiciliu este absorbita de furtul savarsit prin efractie, escaladare, prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase. Aceasta opinie dominanta si sustinuta de practica judiciara prezinta o argumentare bazata pe absorbtia naturala, elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu fiind cuprinse in mod implicit in continutul infractiunii de furt calificat savarsit prin efractie, escadalare, ori prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase. Infractiunea de furt calificat se poate realiza si fara intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu, dar acest aspect nu inlatura caracterul complex al infractiunii de furt calificat. Patrunderea fara drept face parte in mod natural din elementul material al furtului calificat, indiferent daca aceasta patrundere s-a facut in mod licit sau ilicit. Este vorba, asadar, de o infractiune unica, iar nu de un concurs intre infractiunea de furt calificat si cea de violare de domiciliu (C.S.J., Sectia penala, decizia nr. 1016/1995, in Dreptul nr. 1/1996). Un alt autor[1] considera ca in practica judiciara s-a constatat ca in multe cazuri patrunderea fara drept in locuinta unei persoane se face cu scopul savarsirii altor infractiuni (furt, viol, talharie). In asemenea cazuri, va exista concurs de infractiuni, afara de cazul prevazut de art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen. – furtul savarsit prin efractie – absorbtie naturala (noi argumente – Dreptul nr. 9/2004).
2. O alta opinie considera ca existenta unui concurs de infractiuni intre violare de domiciliu si furt calificat rezida din faptul ca violarea de domiciliu este mijlocul prin care faptuitorul isi atinge scopul propus, respectiv insusirea fara drept a unui bun. Art. 23 lit. a) teza a II-a C. pen. prevede in mod expres ca „exista concurs de infractiuni chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni”. Se mai aduce in sprijinul acestei opinii faptul ca legatura de cauzalitate intre violarea de domiciliu si furt calificat nu este o legatura necesara, ci de circumstanta, efractia neimplicand neaparat existenta infractiunii de violare de domiciliu (spre exemplu, efractia asupra unei casete de valori).

Cu toate ca parerile sunt in continuare impartite in doctrina cu privire la cele doua infractiuni si modul in care se coreleaza, practica judiciara retine numai absorbtia naturala a infractiunii de violare de domiciliu in cea de furt calificat prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase.

O mai buna intelegere teoretica a solutiei corecte sau, cel putin, a celei care domina practica juridiciara trebuie sa porneasca de la delimitarea actelor de pregatire de actele de executare conform fazelor de desfasurare ale infractiunilor intentionate, cu o aplicare ulterioara a acestor aspecte asupra celor doua infractiuni care fac obiectul dezbaterii.

Teoriile formale propun drept criteriu de distinctie identitatea formala intre actul savarsit si actiunea prevazuta ca element material in continutul unei anumite infractiuni. Daca actul savarsit corespunde actiunii indicate, este act de executare. Daca nu se angreneaza in actiunea care constituie elementul material al infractiunii, actul constituie numai act preparator. Actul de executare este un act de savarsire a insesi infractiunii interzise de lege, pe cand actul pregatitor numai pregateste fizic sau moral un astfel de act.

In ceea de priveste infractiuni de furt calificat prevazuta la art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., legiuitorul prevede ca exista infractiunea de furt calificat in cazul furtului savarsit prin efractie, escaladare, ori prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. Astfel, elementul material incepe in momentul realizarii efractiei, escaladarii ori folosirii fara drept a unei chei adevarate ori unei chei mincinoase. Mijloacele de patrundere intr-o locuinta sunt considerate ca facand parte din actele de executare ale infractiunii de furt calificat, faptuitorul fiind in executarea infractiunii din momentul realizarii efractiei, escaladarii sau folosirii fara drept a unei chei adevarate sau unei chei mincinoase.

Revenind la speta mai sus prezentata, situaţia este mai nuantata. O incadrare juridica corespunzatoare va tine cont de faptul ca numitul AB a patruns in curte fara a forta zavorul de la poarta. Astfel, se va retine un concurs intre infractiunea de furt calificat si cea de violare de domiciliu. Daca AB ar fi fortat, pe langa lacatul magaziei, si incuietoarea prezenta la poarta, patrunderea fara drept in curtea lui CD ar fi facut parte din latura obiectiva a infractiunii de furt calificat. S-ar fi retinut numai furtul calificat de la art. 209 lit. i) C. pen.. Asadar, in cazul patrunderii ilegale fara a folosi mijloacele precizate anterior (efractie, escaladare, folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase), urmata de efractia asupra lacatului magaziei, violarea de domiciliu nu ar mai fi fost absorbita in infractiunea de furt calificat.

Surse:

1. Boroi, Alexandru, Drept penal. Partea speciala, editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006.
2. Casuneanu, Costel, Noi argumente privind absorbirea infractiunii de violare de domiciliu in infractiunile de furt si talharie, in Dreptul nr. 9/2004, p. 177.
3. Toader, Tudorel, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 6-a revizuita si actualizata pana la data de 10 ianuarie 2012, editura Hamangiu, Bucuresti, 2012.
4. Udroiu, Mihail, Drept penal. Partea generala. Partea speciala, editia a 2-a, editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011.