Aspecte practice privind revocarea mandatului administratorului
Revocarea mandatului administratorului unei societăți este analizată de avocatul Ana-Maria VLAD, de la Popovici Niţu Stoica & Asociaţii în Revista Română de Drept al Afacerilor, pornind de la cazul unei societăți pe acțiuni, administrată unitar de un consiliu de administrație format din 3 membri. Societatea respectivă este nemulţumită de modul în care directorul general, chiar unul dintre administratori, îi reprezintă interesele. Drept urmare, societatea doreşte revocarea directorului general atât din funcţia de director, cât şi de administrator.
Cine poate revoca mandatul
Realizatoarea rubricii “Monitorul Fuziunilor & Achizițiilor” din revista editată de Wolters Kluwer Romania arată că în cazul respectiv este de competența acționarilor societății revocarea atât a mandatului general de reprezentare, acordat de consiliul de administrație, cât și a celui special, acordat prin hotărâre separată a AGA în sensul autorizării exprese a directorului general de a încheia anumite operaţiuni de competenţa adunării generale. Prin urmare, potrivit avocatului Ana-Maria VLAD, va fi necesară parcurgerea formalităţilor corespunzătoare (convocarea adunării generale a acţionarilor, cu cvorumul şi majoritatea cerută de lege sau de actul constitutiv) pentru valabilitatea revocării.
Procedura pentru valabilitatea revocării
Așadar, se arată în articolul din Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 6/2017, acţionarii interesaţi, reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel, pot solicita consiliului de administraţie convocarea AGA în legătură cu acest aspect. Consiliul de administraţie poate convoca „de îndată” AGA sau „într-un termen de 30 de zile de la data primirii cererii”. În cazul în care consiliul de administraţie, căruia i-a fost solicitată convocarea organului deliberativ, refuză să dea curs cererii acţionarilor, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, legea oferă acţionarilor şi o modalitate de aducere la îndeplinire a acestui drept de a convoca AGA. Astfel, acţionarii interesaţi vor adresa instanţei de la sediul societăţii o cerere pentru autorizarea convocării AGA, cu citarea consiliului de administraţie. Cererea formulată de acţionarii interesaţi are caracter contencios, astfel că instanţa va asculta punctul de vedere al consiliului de administraţie, iar ceilalţi acţionari vor putea formula cereri de intervenţie.
Mandatul directorului general, revocat de consiliul de administrație
În schimb, mai explică avocatul de la Popovici Niţu Stoica & Asociaţii, având în vedere că directorul a fost numit de către consiliul de administraţie şi a faptului că, potrivit Legii societăților, consiliul de administraţie păstrează atribuţia de reprezentare a societăţii în raporturile cu directorii, mandatul directorului general acordat prin delegarea puterilor administratorilor către directori va putea fi revocat doar de către consiliul de administraţie şi nu de către acţionari. În acest ultim caz, mai subliniază realizatoarea rubricii “Monitorul Fuziunilor & Achizițiilor” din Revista Română de Drept al Afacerilor, reamintim că, potrivit Legii societăților, administratorul respectiv nu poate participa la deliberarea din şedinţa consiliului de administraţie în legătură cu revocarea sa din funcţia de director general, dacă revocarea din funcţia de administrator nu a intervenit deja, anterior revocării din poziţia de director general. Aceasta pentru că ar avea un interes contrar intenţiei imediate a societăţii. Prin urmare, administratorul respectiv va informa pe ceilalţi membri ai consiliului de administraţie şi pe auditorii interni ai societăţii despre faptul că societatea doreşte revocarea sa din ambele funcţii şi nu va participa la deliberarea asupra revocării sale din funcţia de director general. În caz contrar, dacă nu s-a abţinut şi nu a notificat conflictul de interese, va fi răspunzător de orice daună ce ar rezulta pentru societate.
Modalitatea în care poate interveni revocarea
Avocatul Ana-Maria VLAD amintește că, potrivit Codului civil, mandatul poate fi revocat expres sau tacit, indiferent de forma în care a fost încheiat iniţial mandatul. Însă, realizatoarea rubricii “Monitorul Fuziunilor & Achizițiilor” evidențiază faptul că în dreptul afacerilor este de preferat revocarea expresă, prilej cu care se pot reglementa toate aspectele relevante pentru societate. Astfel, în cazul analizat, societatea va revoca expres administratorul şi directorul general. În ceea ce privește momentul revocării, se arată în articol că, având în vedere că este de esenţa contractului de mandat încetarea acestuia în mod unilateral de oricare dintre părţi, iar astfel revocarea poate interveni oricând, înţelegerea părţilor în sensul înlăturării caracterului revocabil al mandatului va rămâne fără efect. Așadar, nicio formă de angajament, promisiune, proceduri speciale sau preliminare revocării mandatului nu vor putea înlătura norma legală.
Cauze de revocare
Avocatul de la Popovici Niţu Stoica & Asociaţii evidențiază că atât Codul civil, cât şi Legea societăților consacră caracterul discreţionar al revocării mandatului. Apoi, pentru că Legea societăților reglementează expres că hotărârea AGA prin care unul sau mai mulţi administratori sunt revocaţi nu poate fi atacată de aceştia, revocarea administratorilor, ca și numirea acestora, nu poate face obiectul controlului judiciar, reprezintând actul de voinţă al societăţii. Aceleaşi prevederi de la revocarea mandatului administratorului sunt reluate de lege şi în cazul revocării directorilor. În opinia avocatului Ana-Maria VLAD, pentru că Legea societăților nu defineşte noţiunea de cauză justă a revocării, vor prezenta relevanţă în ceea ce privește dimensionarea daunelor interese datorate de societate administratorului sau directorului, clauzele contractului de administrare şi respectiv de management. Având în vedere cauzele de revocare, în doctrină se face vorbire nu doar despre vinovăţie (culpă în administrare), dar şi despre insuficienta pregătire, lipsa performanţelor, defectuoasa comunicare cu ceilalţi membri ai organelor de administrare sau management etc. De asemenea, se mai specifică în revista editată de Wolters Kluwer Romania, conform practicii identificate, părţile ar putea determina prin contractul de management cazurile de revocare în care societatea să fie exceptată de la obligația de a plăti despăgubiri directorului revocat.
Formalităţi de publicitate a revocării mandatului
Dpă cum spune avocatul Ana-Maria VLAD, încetarea mandatului administratorului, prin revocarea de către societate, are ca imediat efect încetarea atribuţiilor sale. În consecinţă, actele efectuate sub pretinsă calitate de administrator, ulterior încetării acestei funcţii, nu mai obligă societatea faţă de terţi. Dar acest efect al revocării se produce între părţile mandatului încetat. Din perspectiva terţilor ce încheie respectivele acte cu societatea reprezentată de prezumtivul administrator, în lipsa formalităţilor de publicitate a încetării mandatului respectivului administrator, efectul revocării este atenuat. Astfel, în cazul de analiză prezentat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 6/2017, societatea pe acţiuni are interes să înregistreze în cel mai scurt timp la registrul comerţului revocarea mandatului general al administratorului respectiv; a oricărui mandat special acordat acestuia prin hotărâri ale adunării generale a acţionarilor şi a delegării de puteri către directorul general. În cazul existenței unor eventuale mandate speciale acordate pentru realizarea anumitor operaţiuni juridice punctuale pentru care nu a fost necesară efectuarea înregistrărilor la registrul comerţului, dar au fost necesare acordarea de procuri autentice, societatea va trebui să revoce şi acele procuri autentice, întocmind actul de revocare tot în formă autentică.
Acţiuni la dispoziţie administratorului sau directorului revocat
Administratorul revocat va putea ataca respectiva hotărâre doar pentru alte motive decât revocarea, spre exemplu dacă deţine şi calitatea de acţionar al societăţii şi respectiva hotărâre s-a luat cu încălcarea drepturilor sale de acţionar, precizează avocatul de la Popovici Niţu Stoica & Asociaţii. Pentru că revocarea mandatului are ca efect doar dispariţia puterii de reprezentare, administratorul este îndreptăţit să formuleze acţiuni în pretenţii pentru recuperarea sumelor datorate de societate până la momentul revocării şi neplătite de bună voie. În situaţia în care administratorul a cauzat o pagubă societăţii, aceasta din urmă va putea, pe calea cererii reconvenţionale, să formuleze propriile pretenţii faţă de administratorul respectiv. Totodată, după cum am văzut, în caz de revocare fără cauză justă, respectivul administrator sau director, este îndreptăţit să solicite de la societate daune interese, în funcţie şi de reglementările din contractul de administrare sau de management, urmând să îi revină acestuia proba prejudiciului cauzat.
Citește în Sintact.ro articolul complet din Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 6/2017.
Dacă nu ai acces la Sintact.ro, poți solicita un cont gratuit de test făcând click pe imaginea de mai jos!
