Corelatia PIB – insolventa, 2012 – 2013. Opinii
Autor: Florian Mateita partener al Rominsolv SPRL si fondator al Fairsolve.com
Anul 2012 a fost un an ciudat.
A inceput cu o resuscitare anemica a Pietei Universitatii, timp in care fermele si fabrica de lactate Tnuva intrau in faliment. In luna februarie sudul si estul Romaniei a fost paralizate de zapada celei mai grele ierni si, fara nici o legatura cu vremea, magazinele Minimax Discount, Mac.ro si Mic.ro, RHS Computers, Concefa Sibiu intrau in insolventa. Luna urmatoare a demisionat guvernul Boc iar odata cu el s-au prabusit SCOP Computers, Piritex, Murfatlar si Taxi Mondial… A urmat caderea guvernului Ungureanu, apoi Romexpo, tulburatoarea insolventa a Hidroelectrica, seceta, suspendarea presedintelui, canicula, dezastrul din agricultura, Confort Timisoara, Adevarul Holding, incercarea de salvare in direct a Oltchim de catre Dan Diaconescu, campania electorala, alegerile parlamentare, FC Rapid SA, Romstrade, alte 17.000 de firme.
Parca fara legatura cu evenimentele enumerate, INS a anuntat (in luna noiembrie 2012) ca, desi “Produsul Intern Brut a coborat in trimestrul al treilea cu 0,6% comparativ cu perioada similara din 2011 si cu 0,5% fata de trimestrul precedent”, la noua luni cresterea economica este de 0,2%. Adica, in anul 2012 PIB-ul Romaniei a fost undeva la acelasi nivel cu cel din 2011, chiar daca, in tandem cu reintrarea in recesiune a zonei euro, se observa alunecarea din trimestrul trei (-0,6%) care a continuat (deja este certitudine) in trimestrul patru.
Daca PIB-ul (produsul intern brut) este expresia valorica a totalitatii bunurilor si serviciilor finale furnizate de agentii economici care-si desfasoara activitatea pe teritoriul tarii, atunci este interesant sa aflam de ce influentele negative (noua recesiune a zonei euro, mediul politic instabil, mediul natural potrivnic) care incetinesc activitatile productive si se reflecta in mod direct in numarul si amploarea insolventelor, nu au reusit sa provoace deteriorari majore produsului intern brut. Cum influenteaza acest numar de noi insolvente evolutia in perioada urmatoare a intensitatii activitatii economice nationale si respectiv daca contribuie semnificativ la deteriorarea fluxurilor de marfuri, servicii si bani, elemente vitale ale dispersiei plusvalorii intre membrii unei natiuni. Ne vom apropia de raspunsuri daca si numai daca vom intelege comportamentul participantilor la procedura.
Ultimele date oficiale ale Registrului Comertului ne indica o scadere de 1,7% pentru primele 11 luni ale anului a numarului de insolvente deschise in 2012 fata de cele din 2011 si, daca trendul se mentine in luna decembrie, putem afirma ca in anul 2012 s-au deschis cu o idee mai putine proceduri de insolventa fata de anul precedent. Din experienta anilor trecuti, procente importante din totalul celor 15.140 de societati nu au avut activitate sau au avut activitate nesemnificativa in perioada anterioara iar asociatii, fiscul si creditorii le-au golit patrimoniul de active, lasandu-le o carcasa goala, exclusiv juridica.
Epave abandonate, firme poligon in procesul de educare a initiativei private, robineti de scurgere sau capcane abil construite si plasate, entitatile juridice de care vorbim si-au jucat rolul in trecut, iar radierea lor nu influenteaza absolut de loc, in mod direct, indicatorii macro care indica nivelul activitatii economice de astazi. In mod indirect, dar acest lucru este greu cuantificabil, exemplele celor care s-au deghizat pentru a folosi firma pe post de speraclu iar apoi au ingropat-o fara consecinte, viciaza aerul in care respira business-ul onest prin chiar accesibilitatea unei astfel de operatiuni! Este la mintea cocosului ca existenta unei afaceri, pe masura ce riscul de a nu-si incasa banii creste, nu mai depinde exclusiv de capacitatea sa organizatorica, de prognoza si marketing, de productivitatea muncii, ci mai degraba de investitiile facute pentru analiza clientilor si recuperarea creantelor. Poate de aceea sectorul bancar, cel care directioneaza fluxurile monetare necesare dezvoltarii, a conceput o lista a domeniilor de activitate cu risc ridicat si, pentru ca statistic sunt cele mai vulnerabile, a condamnat la necreditare IMM-urile. Adica motorul cresterii economice durabile!
Un procent mic ca numar dar devastator ca efecte il detine categoria societatilor comerciale mari care nu mai fac fata cererilor creditorilor si cer protectia tribunalului. Nu trebuie sa uitam ca urmarile deciziilor managementului ultimilor ani creaza de ceva timp probleme partenerilor de afaceri iar deschiderea procedurii de insolventa, din punctul de vedere al creditorilor, dezvaluie o imagine de ansamblu a dezastrului, simultan cu paralizarea actiunilor lor individuale. Altfel spus, efectele deschiderii procedurii sunt intr-o prima faza strict juridice.
Citeste intregul articol in Revista Romana de Drept al Afacerilor nr. 2/2013, autor Florian Mateita.
