Despre locuinta familiei. Drepturile si obligatiile sotilor
Protectia cadrului de viata al familiei constituie o preocupare majora a legiuitorului roman cu ocazia adoptarii noului Cod civil.
Inspirandu-se din alte sisteme de drept, care incearca sa asigure coeziunea familiei prin masuri de protectie care, de multe ori, conduc la o limitare a independentei patrimoniale a sotilor dificil de acceptat, acesta reuseste sa circumscrie locuinta familiei impreuna cu bunurile mobile care o mobileaza sau o decoreaza unei arii de maxima protectie, necesitand o disciplina care poate sa para uneori chiar exagerata in raporturile dintre soti in mediul lor de viata cotidiana.
Fireste ca in situatiile in care intre soti exista relatii de familie armonioase si casnicia functioneaza bine nu se vor pune probleme legate de modul in care fiecare dintre ei actioneaza in privinta locuintei familiei si a bunurilor din ea. Se vor putea ivi insa astfel de probleme in perioadele de criza conjugala, cand reglementarile introduse in Codul civil vor fi de un real folos atat pentru protectia intereselor fiecaruia dintre soti cat si a celor ale tertilor contractanti.
Echilibrul dintre nevoia de securitate a mediului in care familia isi duce viata si setea de independenta a fiecaruia dintre soti ramane sa fie verificat prin aplicarea concreta a acestor dispozitii, urmand sa se reflecte in jurisprudenta pe care o va genera.
Notiunea de locuinta a familiei
Definirea notiunii de locuinta a familiei o regasim in art. 321 C. civ., care arata ca: “locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii”.
Notiunea de “locuinta a familiei” se refera la locuinta de fapt, determinata de locuirea efectiva a unui imobil de catre ambii soti ori de catre unul dintre soti si copiii comuni.
In cazul in care sotii au mai multe locuinte, ei vor trebui sa hotarasca de comun acord care dintre acestea va constitui locuinta familiei.
Natura juridica a locuintei familiei
Sub aspectul naturii juridice, imobilul care constituie locuinta familiei poate fi bun comun in devalmasie sau in indiviziune, ori bun propriu al unuia dintre soti, sau poate fi inchiriat ori folosit cu alt titlu de catre acestia, fara a se afla in proprietatea lor[3].
[3]D. Lupascu, C.-M. Craciunescu, Dreptul familiei, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p. 128.
Imobilul care constituie locuinta familiei poate fi notat in cartea funciara cu aceasta destinatie, la cererea oricaruia dintre soti, indiferent daca sotul solicitant este sau nu proprietar.
Astfel, daca imobilul locuinta a familiei este bun propriu al unuia dintre soti, el poate fi notat in cartea funciara ca avand aceasta destinatie chiar la solicitarea celuilalt sot.
In situatia in care imobilul respectiv este bun comun al sotilor, apreciem ca el poate fi inscris in cartea funciara ca locuinta a familiei de catre oricare dintre soti, chiar fara acordul celuilalt, intrucat legea nu prevede o astfel de conditie; atata vreme cat sotii locuiesc in acel imobil, statutul de locuinta al familiei ii este conferit de lege, astfel incat niciunul dintre ei nu se poate opune inscrierii in cartea funciara.
Protectia legala a locuintei familiei
Locuinta familiei beneficiaza de o serie de prevederi legale de protectie, prevazute in art. 322 C. civ., astfel:
- niciunul dintre soti nu poate dispune de drepturile privind locuinta familiei si nici nu poate incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia fara consimtamantul scris al celuilalt sot, nici chiar daca este proprietar exclusiv al imobilului respectiv;
- niciunul dintre soti nu poate dispune de bunurile care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nici nu le poate deplasa din aceasta locuinta fara acordul scris al celuilalt sot, chiar daca este proprietarul lor exclusiv.
Dupa cum se poate lesne constata, niciun act de folosinta, administrare sau dispozitie cu privire la imobilul locuinta a familiei sau la bunurile mobile care il mobileaza sau il decoreaza nu este interzis de lege. Insasi instrainarea acestui imobil de catre sotul proprietar exclusiv poate fi realizata, sigura conditie fiind insa exprimarea scrisa a acordului celuilalt sot in acest sens. Este, astfel, impusa conditia consimtamantului expres, exprimat in forma scrisa, pentru orice act prin care unul dintre soti ar dispune de drepturile asupra locuintei familiei, care ar afecta folosinta acesteia sau ar putea modifica mediul de viata al celorlalti membri ai respectivei familii.
Aceste limitari ale dreptului de dispozitie, pe care fiecare dintre soti l-ar putea exercita liber potrivit regulilor aplicabile regimului matrimonial care le guverneaza raporturile patrimoniale, au drept scop impiedicarea incheierii de catre unul dintre acestia a unor acte abuzive sau imprudente, prin care folosinta imobilului care constituie locuinta familiei ori a bunurilor mobile care o mobileaza sau o decoreaza sa fie afectata, cu implicatii asupra calitatii vietii membrilor respectivei familii.
Extras din articolul Protectia legala a locuintei familiei si a bunurilor care o mobileaza sau decoreaza, autori Cristiana Mihaela Craciunescu, Dan Lupascu, publicat in revista Pandectele Romane nr. 1/2012.
