Fata nevazuta a accizei la combustibili
Editorial publicat in Revista Romana de Drept al Afacerilor nr. 4/2014. Autor: Dumitru DOBREV
Prin O.U.G. nr. 14/2004[1], Guvernul Ponta s-a angajat sa dea inapoi marilor transportatori 4 eurocenti la litrul de motorina, in incercarea, aparent abila, de a para amenintarea Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) de sabotare a impopularei supra-accize, subiect de mari dezbateri in „politichia” si mass-media damboviteana.
In concret, potrivit UNTRR, consumul anual de combustibili auto in Romania este de aproximativ 7 miliarde de litri, din care 5 miliarde de litri motorina si 2 miliarde de litri benzina. „In cazul in care statul va majora acciza cu 7 eurocenti pe litrul de motorina, transportatorii romani care efectueaza operatiuni de transport international vor fi obligati sa alimenteze in afara tarii, iar prin reorientarea alimentarii a doar 13% din volumul actual de motorina vandut in Romania, se anuleaza orice castig ipotetic al statului roman“, avertizeaza aceasta organizatie patronala.
Ceea ce nu au atentionat suficient adversarii supra-accizei Ponta este lipsa oricarei pregatiri pentru crearea unui mecanism similar cu cel pentru rambursarea TVA. Pentru ca sumele sa fie rambursate catre transportatori trimestrial, pe baza facturilor, este necesar ca un numar de functionari sa verifice fiecare cerere de rambursare in parte, sa admita, sa respinga sau sa admita in parte cererile prin decizii ce vor avea natura juridica de act administrativ-fiscal si care vor fi supuse cailor de atac gratioase si judiciare din Codul de procedura fiscala coroborat cu Legea nr. 554/2004. Secretul lui Polichinelle in ANAF (neaflat inca de ministrul Ioana Petrescu) este ca departamentele care se ocupa cu rambursarea TVA sunt supra-aglomerate, iar in marile centre urbane s-a ajuns inclusiv la detasarea unor functionari din judete mai putin solicitate, carora trebuie sa li se plateasca cazare si transport. La situatia asta s-a ajuns deoarece Comisia Europeana a declansat procedura de infringement[2] impotriva Romaniei, pentru ca la noi termenul mediu de rambursare TVA este de un an in loc de 45 de zile, cat e legal. Ca urmare, angrenajul birocratic al ANAF este suprasolicitat la maxim de incercarea de a iesi din procedura de infringement. Ce se intampla daca mai introducem o procedura similara, de data aceasta pentru supra-acciza?
Fara a fi profeti in tara noastra, putem face un mic exercitiu de imaginatie: sa ne inchipuim un patron de firma de transport care are in parcul sau auto atat camioane „destinate exclusiv transportului rutier de marfuri si cu o greutate bruta maxima autorizata de cel putin 7,5 tone”, cat si alte autovehicule cu motor diesel. Credeti ca va rezista cineva tentatiei de a declara pentru rambursarea partiala a accizei intreaga cantitate de motorina consumata de parcul auto si va incerca sa departajeze doar pe cea utilizata pentru camioanele de cel putin 7,5 tone? Intr-un scenariu tragicomic, este posibil ca toti transportatorii si sa apeleze la o retea de apropiati care sa le furnizeze bonuri fiscale de alimentare cu motorina. Singura cerinta este ca sa fie marcat pe bon codul de identificare fiscala al firmei ce urmeaza sa faca cererea de rambursare. In cazul in care fiscul va cere, pentru a departaja pe cei corecti de evazionisti, foile de parcurs si alte documente, procedurile de rambursare se vor prelungi pana la calendele grecesti, iar transportatorii internationali vor face ce a prezis UNTRR, adica vor alimenta pe cat posibil din strainatate. Nu este exclus ca si posesorii de autoturisme cu motor pe benzina (singurii care nu au cale de scapare din ghearele supra-accizei) din judetele de frontiera sa faca drumuri mai dese pana la prima pompa de peste granita.
Cu adevarat revoltatoare ar fi nu obstinatia de a aduce bani la buget in an electoral (in loc de a creste absorbtia fondurilor europene), ci faptul ca cei mai multi specialisti bine intentionati din ANAF au facut ce le-a stat in putinta ca sus-amintitele chestiuni sa ajunga la urechile factorului politic. Dar dupa cum vedem, Guvernul e orb si surd la propuneri de bun simt – cum spuneau vechii greci: „cand zeii vor sa piarda pe cineva, mai intai ii iau mintile”.
[1] O.U.G. nr. 14/2014 publicata in M. Of. nr. 241 din 4 aprilie 2014 introduce doua noi alineate (6) si (7) dupa alineatul (5) al articolului 176 din Codul fiscal, cu urmatorul cuprins:
„(6) Este supusa unui nivel al accizelor diferentiat, stabilit prin diminuarea cu 40 euro/1.000 litri, respectiv cu 47,34 euro/tona, a nivelului standard prevazut pentru motorina in anexa nr. 1, motorina utilizata drept carburant pentru motor in urmatoarele scopuri:
a) transport rutier de marfuri in cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de marfuri si cu o greutate bruta maxima autorizata de cel putin 7,5 tone;
b) transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 sau M3, definit in Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor si remorcilor acestora, precum si a sistemelor, componentelor si unitatilor tehnice separate destinate vehiculelor respective.
(7) Reducerea nivelului accizelor prevazuta la alin. (6) se realizeaza prin restituirea sumelor reprezentand diferenta dintre nivelul standard al accizelor si nivelul accizelor diferentiat prevazut la alin. (6) catre operatorii economici licentiati in Uniunea Europeana. Conditiile, procedura si termenele de restituire se stabilesc prin hotarare a Guvernului.”
[2] A se vedea articolul publicat in Ziarul Financiar pe site-ul internet: http://www.zf.ro/opinii/infringementul-impotriva-romaniei-urmarea-evidenta-a-blocarii-rambursarilor-de-tva-ce-solutii-exista-11547382
