Noul Cod Civil nu trebuie sa ridice probleme existentiale
Interviu cu Flavius BAIAS*
Interviu realizat de Mihaela Mocanu, Redactor-sef al Revistei Romane de Drept al Afacerilor.
Revista Romana de Drept al Afacerilor: Buna ziua, domnule profesor. Va multumesc ca ati acceptat sa purtam o discutie despre Noul Cod civil, acum, la un an de la intrarea sa in vigoare. Numarul din octombrie al Revistei Romane de Drept al Afacerilor este dedicat Noului Cod civil si unora dintre institutiile nou-adoptate prin aceasta reglementare. Va intreb pe dumneavoastra, care aveti atat perspectiva de profesor de drept civil cat si pe cea de membru al comisiei de redactare a Codului, ce a insemnat aceasta munca extrem de pretentioasa. Am vrea sa avem o perspectiva si o discutie holistica asupra Noului Cod civil.
Flavius Baias: Nu stiu daca termenul nu e usor pretios si nici daca o sa reusim sa avem o asemenea discutie, dar cred ca ideea editurii Wolters Kluwer si a Revistei Romane de Drept al Afacerilor de a dedica un numar Noului Cod civil si de a incerca sa ofere publicului cititor – practicienilor si teoreticienilor in egala masura – o imagine asupra Codului, o imagine construita din mai multe perspective, care nu se rezuma la acest interviu, este o initiativa foarte buna, tocmai pentru ca, asa cum spuneati si dumneavoastra, la 1 octombrie s-a implinit un an de zile de la intrarea in vigoare a Noului Cod. Daca ne intoarcem putin in istorie, vom parcurge mai multe etape ale redactarii Codului si cred ca pentru cititorii revistei dumneavoastra aceste informatii sunt de interes. Am putea, de fapt, sa ne referim chiar la perioada de dinainte de 1989, cand o echipa de juristi prestigiosi din acea perioada, profesori de la facultatile de drept si personalitati care lucrau la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei, a lucrat mult timp la un nou cod civil, munca lor finalizandu-se prin publicarea, in 1971, a unui proiect, despre care se spunea ca va intra in vigoare la scurt timp dupa aceea.
RRDA: Marturisesc ca este o informatie pe care eu o aflu in premiera.
FB: Pot sa va spun, intr-o nota oarecum anecdotica, ca tendinta de a adopta atunci un nou cod civil era atat de pregnanta si de anuntata in mod categoric in lumea juridica, incat au aparut si cursuri de drept pe aceasta tema. De exemplu, daca nu ma inseala memoria, a aparut in ’73 un curs de „Teoria generala a dreptului civil”, scris de regretatul profesor Gheorghe Beleiu, care prezenta comparativ institutiile Codului civil de la 1864 cu cele ale proiectului de Cod civil din 1971.
Proiectul din 1971 nu a intrat niciodata in vigoare si, din punctul meu de vedere – si nu numai –, acesta este un lucru bun, pentru ca ar fi fost un cod care, intr-o mare masura, turna in norma juridica principiile politico-ideologice ale perioadei. Era, asadar, un cod socialist. De altfel, pot sa va sp un ca, de fapt, autorii proiectului doreau pastrarea Codului civil de la 1864 – de altfel Romania a fost singura tara din fostul lagar socialist care nu a adoptat un cod socialist in aceasta perioada – si spuneau despre codul propus ca nu este perfect, ca mai trebuie modificat, pe ici pe acolo…
RRDA: Deci au sabotat adoptarea codului.
FB: Exact. Intr-o maniera extrem de inteleapta, asa cum se putea in epoca, au sabotat adoptarea unui Cod civil socialist in 1971. Si lucrul acesta a fost bun pentru ca, schimbandu-se bazele politico-ideologice ale societatii, ale sistemului politic, in 1989-1990, in economie au inceput sa se valorifice, odata cu revenirea la economia de piata intr-un mod absolut firesc, principiile economice liberale si ale individualismului burghez, care au stat la baza Codului civil de la 1864.
Dar, intr-un mod la fel de firesc, Codul de la 1864 nu mai era un cod modern, in ciuda faptului ca multa lume, in perioada in care s-a lucrat la Noul Cod civil, aducea ca argument impotriva redactarii si a intrarii in vigoare a unui Nou Cod civil – vorbim, asadar, de perioada de dupa 1990 – faptul ca in Franta, Codul civil al lui Napoleon este inca in vigoare si functioneaza foarte bine…
RRDA: Si adaptat realitatii anilor 2000…
FB: …Cei care aduceau acest argument, uitau – fie uitau in mod voit, fie nu stiau – sa adauge faptul ca in 200 de ani Codul lui Napoleon a suferit o serie de modificari, mai ales in ultimii ani. S-au facut cateva reforme si modificari de substanta, cel putin dupa anul 2000 incoace – ma gandesc numai la reforma succesiunilor din 2006… Deci iata ca despre Codul civil francez nu se mai poate spune decat din punct de vedere istoric ca este Codul lui Napoleon din 1804. Este un cod care, asa cum spuneati si dumneavoastra, prin vointa legiuitorului francez si prin munca juristilor francezi, este adaptat anilor 2000 si, cum se spune, mai mult sau mai putin literar, epocii de inceput a mileniului trei. Ei bine, nu se putea spune acelasi lucru despre Codul civil roman de la 1864. Eu cred sincer, si nu numai pentru ca am facut parte din comisia de redactare a noului cod, ci si ca simplu jurist si in calitate de cadru didactic, ca acel cod nu mai raspundea nevoilor economice, sociale din societatea romaneasca si nici schimbarilor din epoca actuala. Adaug la aceasta faptul ca, dupa cum se stie, relatiile de familie fusesera scoase din Codul civil in 1954, impreuna cu materia persoanelor si, cel putin pe anumite coordonate, atat materia persoanelor cat si materia relatiilor de familie – ma gandesc, de exemplu, numai la obligativitatea regimului matrimonial unic al comunitatii de bunuri – nu mai raspundea nevoilor societatii romanesti.
[*] Decanul Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti, titular al cursurilor de Drept civil (Drepturile reale, Teoria obligatiilor) si al cursurilor de Dreptul familiei, profesor invitat al Facultatilor de Drept al Universitatii Paris I „Panthéon-Sorbonne”, al Universitatii din Poitiers, al Universitatii Bordeaux IV „Montesquieu”, membru al Comisiei de elaborare a Noului Cod civil.
Pentru a consulta Interviul in intregime va recomandam Revista Romana de Drept al Afacerilor nr. 8/2012.
