Piata energiei regenerabile in Romania. Diferenta dintre socoteala de acasa si cea din targ
Articol publicat in Revista Romana de Dreptul Afacerilor nr. 5/2013, autor Dumitru Dobrev.
Ministrul delegat pentru energie a declarat recent: „Oprim pana in 2017 tranzactionarea unor certificate verzi. Factura populatiei trebuie sa scada. Investitorii in productia de energie din surse regenerabile vor putea utiliza, in intervalul 1 iulie 2013 – 1 ianuarie 2017, doar jumatate din certificatele verzi atribuite, astfel ca factura la energie platita de populatie ar trebui sa scada cu 50% pe aceasta componenta.Nu iau in calcul nici reducerea investitiilor in energii regenerabile”, a spus ministrul Constantin Nita.
Modificarile la Legea nr. 220/2008 pe care le propune Ministrul delegat pentru energie au fost aduse la cunostinta opiniei publice la jumatatea lui aprilie 2013: „Prima modificare este suspendarea Legii (nr. 220/2008) pe trei ani si jumatate, din 1 iulie 2013 pana in 1 ianuarie 2017. Energia eoliana va primi 1 certificat verde, energia hidro va primi 1 certificat verde, energia solara va primi 2 certificate verzi. Restul de certificate vor fi pastrate intr-un cos de ANRE, care va calcula cate certificate verzi va avea fiecare investitor in 2017. Aceste certificate verzi pot fi scontate la banca sau preluate ca valoare, dupa 1 ianuarie 2017. Deci, nu taiem la nimeni nimic, doar ca veniturile obtinute vor fi venituri viitoare, dupa 1 ianuarie 2017″.
Ceea ce pare ca nu stie ministrul delegat pentru energie despre scontarea la banca a unor certificate verzi este ca aceasta pare a fi o operatiune aproape imposibil de realizat. Din mai multe motive:
Pentru cei mai putin familiarizati, scontarea este o operatiune prin care banca crediteaza posesorul unei polite nescadente cu valoarea neta a acesteia, prelevand dobanda si comisionul (taxa scontului) aferente transferului creantei. In urma acestui act, banca respectiva devine beneficiarul acelei polite. Bancile acorda intreprinderilor un plafon sau o linie de creditare prin scontare, a carei marime depinde de mai multe criterii. Desi, dupa scontare, intreprinderea nu mai pastreaza efectele in portofoliul sau, ea ramane responsabila de evolutia acestora pana la scadenta. Din punct de vedere juridic, scontarea implica andosarea instrumentului in favoarea celui care il primeste (in general, o banca specializata sau o firma de factoring).
Taxa scontului cuprinde in principal dobanda pe care banca de scont o percepe pentru faptul ca acorda beneficiarului instrumentului un credit pe o perioada determinata. Taxa de scont mai include cheltuielile pe care banca le va face pentru incasarea cambiei sau biletului la ordin precum si o suma menita sa acopere riscurile pe care banca de scont si le-a asumat achizitionand instrumentul respectiv.
In consecinta, operatorul de energie eoliana trebuie sa detina instrumentul (certificatul verde) pentru ca acesta sa-l poata preda bancii/ casei de factoring ca sa-l andoseze. Or, in ipoteza in care certificatele verzi vor fi pastrate intr-un cos de ANRE, care va calcula cate certificate verzi va avea fiecare investitor in 2017, acestea nu vor putea fi predate nimanui spre andosare.
Pentru intervale de timp relativ mici (doua saptamani – o luna) bancile comerciale percep taxe de scont semnificative (intre 2,5 si 3%). Oare ce taxa de scont s-ar putea percepe daca efectul de comert ajunge la maturitate in 2017?Daca taxa scontului ajunge la 80%, atuncipoate sa ne spuna ministrul de ce sa-l mai scontam?
In al doilea rand, referitor la afirmatia: „Nu iau in calcul nici reducerea investitiilor in energii regenerabile”, ministrul delegat pentru energie nu tine cont de specificul dezvoltarii afacerii cu turbine eoliene. Pentru ca sa poata o societate sa exploateze aceste turbine si sa primeasca certificatele verzi, este nevoie ca alte firme specializate sa gaseasca terenurile propice, sa le cumpere sau sa le concesioneze, sa obtina certificatul de urbanism, sa faca studiul de impact asupra mediului, sa treaca prin toate furcile caudine pentru a obtine autorizatia de constructie a parcului eolian. Dupa ce se obtine aceasta autorizatie, firmele specializate vand de regula „proiectul”catre un SPV (special purpose vehicle) al unui fond de investitii care are capacitatea financiara de a duce la capat investitia precum si „rabdarea”de a si-o recupera intr-un numar de 10-15 ani. Or, calculele foarte detaliate pe care si le face un astfel de investitor includ si schema de subventie bazata pe certificatele verzi. Fenomenul generat de anuntul ministerial al schimbarii regulilor in timpul jocului este ca multe din aceste proiecte au devenit brusc neinteresante si stau nevandute in sertarele firmelor-pionier, care in momentul de fata isi fac planuri de concedieri colective a angajatilor, unii dintre ei proiectanti cu experienta.
In general, fondurile de investitie fac o evaluare a tuturor tarilor de pe mapamond in care turbinele eoliene au randament bun si se duc acolo unde legislatia e favorabila investitiilor in energie regenerabila, e mai stabila si pot sa repatrieze mai mult profit (de exemplu, la vecinii bulgari). In sensul acesta se referea presedintele Consiliului de Administratie al RPIA, Doru Voicu: „Sunt patru miliarde de euro care asteapta la granite sa intre in proiecte in Romania. Probabil ca nu vor mai intra. (…) Orice fel de schimbare va aduce instabilitate si lipsa de competitivitate”.
Ministrul Nita nu-si da seama de competitia acerba dintre statele lumii pentru aceste investitii si ca o masura precum cea recent anuntata te poate trimite urgent la coada optiunilor de pe wish list-ul investitorilor, asa ca afirmatia „nu iau in calcul reducerea investitiilor in energii regenerabile” e un fel de a te imbata cu apa rece, caci investitorii nu-l intreaba pe ministru cand aleg sa-si plaseze banii.
Germania a renuntat in martie la un proiect de lege similar propus in ianuarie 2013, iar in Marea Britanie, companiile de energie solara au avut de infruntat in 2011 reduceri de subventii similare cu ceea ce se propune acum in Romania. Companiile au dat in judecata guvernul pentru loss of profit si au castigat in prima instanta (la High Court of Justice). Urmeaza caile de atac si daca sentinta favorabila companiilor va fi mentinuta e posibil sa le vina si altora idei similare[1].
[1] http://www.bailii.org/ew/cases/EWCA/Civ/2012/28.html
