Noi frontiere ale raspunderii civile

wkro/ June 5, 2015/ Articole, Interviuri

Interviu cu Marius Scheaua realizat de Mihaela Mocanu, redactor-sef al Revistei Romane de Drept al Afacerilor.

Marius ScheauaPublicat in Revista Romana de Drept al Afacerilor nr. 4/2015.

Revista Romana de Drept al Afacerilor: Buna ziua, Marius Scheaua, bun-venit, sau, mai degraba revenit la Revista Romana de Drept al Afacerilor. Ma bucur ca pot vorbi cu unul dintre primii, daca nu chiar cu primul autor al unui comentariu pe articole a legii societatilor. As propune sa incepem cu un rezumat al activitatilor de cercetare stiintifica ale avocatului Marius Scheaua, iar apoi sa ajungem sa discutam despre raspunderea civila si care este principalul motiv al interesului spre acest domeniu al dreptului civil si de ce ar fi necesara reformarea acesteia in dreptul roman. Conferinta ce se va organiza la sfarsitul lunii mai la Timisoara, intitulata „Reforma raspunderii civile in Romania – deziderat sau realitate?” in colaborare cu facultatea de drept a Universitatii Savoie din Chambery, pare sa fie un debut al unei serii de interventii pe aceasta tema.

Marius Scheaua: Este, cred, primul comentariu pe articole realizat la un nivel stiintific acceptabil. Mai aparuse un comentariu pe articole, pe care de altfel l-am si citat, dar acela nu era, dupa mine, un studiu stiintific.

In ceea ce priveste activitatile mele de cercetare, ei bine, in primul rand, am fost, dupa cum stii, precursorul (antecesorul?) tau la RRDA; am fost primul redactor-sef al revistei, denumirea si conceptul acesteia apartinandu-mi. Dar asta e alta poveste…

Apoi, am condus, ca director, timp de patru ani, revista Pandectele Romane. Stiu ca ceea ce spun eu se situeaza, mai degraba, pe taramul activitatii publicistice, dar eu cred ca, asa cum am inteles eu rolul de „conducator” de revista, am contribuit si la activitatea de cercetare. Am incercat mereu sa asigur un nivel stiintific materialelor publicate, sa propun teme de analiza etc. Am evitat cu obstinatie publicarea materialelor de genul „nu stiu ce…. pe intelesul tuturor”. E vorba, totusi, de reviste stiintifice.

R.R.D.A.: Sunt intru-totul de acord, munca unui redactor-sef al unei publicatii stiintifice implica responsabilitate, fiind vorba despre un proces formator al celor care activeaza in domeniu si, as adauga eu, presupune multa daruire.

M.S.: Apoi, intre 2011 si 2013 am facut parte dintr-un grup de experti straini care a realizat, sub egida Universite Lyon III JEAN MOULIN, un raport pentru Ministerul Justitiei si al Libertatilor Cetatenesti (sper ca am dat denumirea corecta) din Franta, asupra desfacerii casatoriei in dreptul comparat (Acordul Roma III). Colaborez cu GRERCA (Group Européen de Recherche en Responsabilité Civile et Assurance); studiul prezentat la conferinta organizata de GRERCA in septembrie 2013 la Louvain (Belgia) este in curs de aparitie in cartea conferintei. Are ca tema obligatia medicului de a obtine consimtamantul lamurit al pacientului in cazul oricarui act terapeutic pe care il savarseste.

In fine, in prezent, proiectul cel mai important la care lucrez este Noul Cod Civil COMENTAT: coordonez un colectiv de autori (Mugurel Marius Oprescu, Mihaela Adriana Oprescu, Radu Rizoiu, Sebastian Bodu, Gabriela Florescu, Lavinia Tec, Cornel Popa s.a., precum si, daca nu aveti nimic impotriva, Marius Scheaua). Va fi o lucrare in mai multe volume (probabil, patru, daca nu chiar cinci) a carei publicare se va intinde pe mai multi ani. Mi-as fi dorit sa apara toata lucrarea, dar, din pacate, in Romania nu se poate trai din scris, fiecare autor desfasoara o serie de alte activitati (didactice, practice) si nu se poate sustrage de la acestea pentru un an sau doi, pentru a se dedica in intregime lucrului la Cod.

R.R.D.A.: Va rog sa spuneti cititorilor nostri ce aduce altfel comentariul pe care il pregatiti si cand credeti ca va aparea?

M.S.: Ceea ce cred ca reprezinta o noutate la aceasta lucrare este faptul ca ea nu mai este structurata in ordinea numerica a articolelor, de la art. 1 pana la ultimul, ci este pe materii, corespunzand diferitelor discipline de drept, asa cum se studiaza ele in facultatile de drept din Romania (si din alte tari europene, de altfel): dreptul familiei, introducere in dreptul civil (sau teoria generala a dreptului civil) si persoanele, bunurile (drepturile reale) si obligatiile etc. Sper sa fie agreata de cititori aceasta modalitate, asa incat acest element de noutate sa nu fie o piedica in calea acceptarii lucrarii, ci, dimpotriva, un plus. Sigur, in cadrul fiecarui volum materia este tratata in ordinea numerica a articolelor. Oricum, acest mod mi se pare ca asigura o corelare mai lesnicioasa cu tratatele sau cursurile de drept. La sfarsitul lunii mai sau inceputul lunii iunie va aparea volumul I, FAMILIA, autorii fiind M.M. Oprescu si M.A. Oprescu.

Ajung si la modul in care am devenit interesat de domeniul raspunderii civile, „tradand”, sa zicem, societatile comerciale.Tu cunosti pasiunea mea pentru munte, schi, zapada. Am fost salvator montan voluntar la SALVAMONT Busteni aproape zece ani, am facut parte din comisia juridica a Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania, am condus comisia de avalansa din Clubul Alpin Roman, iar in prezent sunt membru ANENA (Association Nationale pour l Etude de la Neige et des Avalanches) din Franta, cu sediul la Grenoble. Pentru ca, daca spui zapada si schi, trebuie sa te gandesti automat la avalanse si, mai ales, la cum sa te aperi de efectele lor dezastruoase. Asa am ajuns sa fiu preocupat de, sa-i spunem cealalta fata a medaliei, de raspunderea ce trebuie sa intervina atunci cand actiunile preventive nu au fost intreprinse sau nu au dat rezultatele urmarite (din vina cuiva). In acest fel, cand m-am inscris la un doctorat la Lyon (Universite Lyon III Jean Moulin) si s-a pus problema alegerii temei de cercetare pentru teza, m-am gandit ca pot imbina cele doua pasiuni, dreptul si muntele (zapada, schiul etc.). Tema tezei a fost „Raspunderea civila in situatii de risc natural. Privire asupra dreptului francez si roman”. Din pacate, din motive asupra carora nu este locul sa insist aici, teza nu a fost scrisa, dupa parcurgerea celor trei ani de scoala doctorala, renuntand.

R.R.D.A.: Presupun ca interesul pentru tematica a ramas, insa, intact.

M.S.: Da, a ramas interesul pentru raspunderea civila. Si asa am ajuns sa constat ca in lumea juridica romaneasca acest domeniu este ramas mult in urma in comparatie cu alte tari europene. Mi s-a intamplat sa discut despre tema pe care mi-o alesesem pentru teza cu persoane din mediul academic si remarca stupefianta a unora a fost „Dar despre ce raspundere vorbesti? In situatii de risc natural e forta majora”.

R.R.D.A.: Dar in practica, se simte aceeasi atitudine?

M.S.: Si ca avocat mi s-a intamplat sa ma lovesc de o conceptie extrem de rigida (ca sa folosesc un eufemism) asupra raspunderii civile. De regula, cererea de dezdaunare iti este respinsa fie pentru ca prejudiciul nu este cert, fie pentru ca nu ai dovedit legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu. Daca nu cumva se considera ca nu ai facut dovada vinovatiei.

Pe de alta parte, am fost in buna masura dezamagit de modul cum a fost reglementata raspunderea in Noul Cod Civil. S-a ratat ocazia de a avea o reglementare moderna, la curent cu progresele facute in dreptul celorlalte tari europene, care sa curme controversele aparute de-a lungul timpului (mai ales „la ei”, mai putin „la noi”). Sigur, sunt si dispozitii bine-venite, cum ar fi consacrarea legala a raspunderii pentru pierderea unor sanse; in schimb, mi se pare ca reglementarea raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori nu schimba mare lucru fata de dispozitiile Vechiului Cod Civil.

Revin la domeniile raspunderii civile, sa le spunem, de nisa: raspunderea medicala, raspunderea in situatii de risc natural etc. Vezi tu, statul roman gestioneaza foarte prost sau nu gestioneaza de loc situatiile de urgenta, riscurile naturale, ceea ce constituie o sursa serioasa de cazuri de raspundere civila. Din pacate, cum spuneam, imprejurarile in care asemenea cazuri ajung in instanta sunt extrem de putine, in special datorita atitudinii descurajante a instantelor. Adu-ti aminte ca atunci cand o instanta a obligat CANDR sa plateasca despagubiri de un milion de euro unei tinere care si-a pierdut un brat intr-un accident datorat neindeplinirii obligatiilor de catre CANDR, faptul a fost considerat un eveniment epocal (sigur, si datorita marimii despagubirii). Dar in alte parti asa ceva reprezinta normalitatea. Tot o premiera a fost si condamnarea penala si obligarea la despagubiri civile a organizatorilor unui concurs de schi-alpinism care s-a soldat cu un accident de avalansa ce a provocat moartea a cinci sportivi. Initial, se dispusese neinceperea urmaririi penale si numai staruintele extraordinare ale sotiei unuia dintre decedati au facut sa se ajunga pana la urma la hotararea despre care vorbesc. Felicitari judecatorilor de la Tribunalul Prahova care au reusit sa sparga gheata. Dar stiai ca la Davos se organizeaza, intre 1-3 iunie un seminar international cu tema „Avalansele si dreptul”? Anul acesta este la a doua editie. In domeniul raspunderii medicale lucrurile au inceput sa se miste ceva mai vizibil, dar si aici este mult de facut.

R.R.D.A.: Nu, nu stiam. Si marturisesc ca nici de condamnarea organizatorilor concursului care s-a soldat cu victime nu stiam. Mi se pare ca sunt semne incurajatoare, totusi.

M.S.: Prin conferinta de la Timisoara, sper sa impulsionam cumva lucrurile. Adica sa trezim interesul juristilor romani pentru raspunderea civila, in special pentru cea extracontractuala. Si pentru aceste domenii in care poate interveni raspunderea, domenii pe care le-am denumit de nisa. De aceea, solicitarea mea pentru invitatii francezi de la Universite de Savoie (printre care se afla profesorul Philippe Brun, un nume deja consacrat in dreptul raspunderii civile din Franta, desi face parte dintr-o generatie mai tanara) a fost ca una dintre temele abordate sa fie „Schi si raspundere”. Va trata aceasta tema Elsa Burdin. Mi-as dori sa ia nastere un curent, sau o scoala de drept al raspunderii civile, daca nu suna prea pompos. De fapt, intentia este de a infiinta un centru sau un institut de cercetari franco-roman in domeniul raspunderii civile, fondatori fiind cele doua facultati de drept: cea din Chambery si cea din Timisoara. Discutiile s-au impotmolit pentru ca Universitatea din Savoia mai are un acord de colaborare cu o universitate din Romania. Sper sa gasim o solutie si dupa conferinta sa incepem sa punem pe picioare institutul. Oricum, pentru a raspunde la intrebarea ta, da, sper ca aceasta conferinta sa fie doar debutul unei serii de manifestari.

R.R.D.A.: Marius Scheaua, aminteam mai devreme de bogata experienta in practicarea avocaturii, cum a evoluat, in ansamblu practicarea avocaturii? Dar felul in care se comporta judecatorii in sala de judecata?

M.S.: Cred ca, din pacate, pledoaria a murit. O pledoarie stralucita nu mai intereseaza pe nimeni. Se pune tot mai mult accent pe etapa scrisa. Toata lumea depune concluzii scrise, ca este sau nu nevoie. Sigur, de multe ori judecatorii chiar nu au timp sa asculte o pledoarie, datorita sedintelor foarte incarcate. Dar este si o obisnuinta pe care au capatat-o in timp. S-au obisnuit sa creada ca nu au timp sa urmareasca o pledoarie. In momentul de fata sunt doar cateva instante in tara foarte aglomerate. Pe de alta parte, nici avocatii nu mai sunt preocupati sa isi dezvolte astfel de aptitudini. Sunt tot mai numeroase situatiile cand la un dosar lucreaza multi avocati, de cele mai multe ori mediocri, dar fiind multi, pana la urma iese ceva. Ideea stralucitoare, constructia ingenioasa, ca sa nu mai vorbesc de talentul oratoric, sunt excluse din ecuatia aceasta.

R.R.D.A.: Probabil ca este o evolutie, care tine intr-un firesc al lucrurilor pasul cu societatea in care traim… Multumesc, Marius Scheaua pentru aceasta discutie, pentru reintoarcerea la Revista Romana de Drept al Afacerilor, pentru ca ai avut ideea infiintarii ei – si ai si pus-o in practica – si iata, ca peste ani, aici ne revedem. Succes, asteptam cu interes si rezultatele lucrarilor de cercetare in domeniul raspunderii civile!

Revista Romana de Drept al Afacerilor nr. 4/2015 va fi disponibila in curand pe www.wolterskluwer.ro.

Share this Post

About wkro

WOLTERS KLUWER ROMÂNIA este parte a grupului multinaţional Wolters Kluwer, cunoscut pe piaţa internaţională ca unul dintre cei mai mari furnizori de informație specializată, produse şi servicii dedicate profesioniştilor.