Viitorul juridic: impactul noilor tehnologii asupra avocaturii
Interviu cu av. Alexandra Rădulescu, partener (avocat asociat) al firmei de avocatură Simion&Baciu. Domeniul principal de practică al Alexandrei este soluționarea litigiilor, cu accent special pe arbitrajul intern și internațional, pe litigiile de concurență și disputele administrative.
De curând, Alexandra a participat în calitate de invitat la Women in Data Science, eveniment sub patronajul Stanford University care a reunit peste 40 de speakeri femei, personalități publice, lideri ai mediului de afaceri, din tehnologie și exponenți ai mediului academic, ce au subliniat rolul critic al științei datelor în evoluția societății și au evidențiat contribuția esențială a doamnelor din tehnologie.
Wolters Kluwer România: Care este impactul concret al noilor tehnologii asupra lumii juridice din România, din punctul dvs. de vedere?
Av. Alexandra Rădulescu: Noile tehnologii au influențat substanțial atât contextul juridic cât și modalitatea efectivă de prestare a asistenței juridice, și au determinat toți participanții la actul de justiție lato sensu, fie ei avocați, judecători ori experți să dobândească în scurt timp o altă viziune și să își identifice o nouă abordare asupra modalității în care se desfășoară relațiile sociale și de afaceri ce au ca punct de convergență aceste tehnologii.
Din perspectiva avocatului, impactul s-a manifestat pe mai multe niveluri.
Pe de-o parte, avântul dobândit de noile tehnologii a presupus un efort (entuziasmant) de regândire și reașezare a principiilor de drept, a legislației incidente și, în general, a cunoștințelor “clasice” în drept, pentru a putea răspunde nevoilor de asistență juridică ale clienților în legătură cu noile tehnologii, pe fondul unei lipse a legislației dedicate acestora din urmă.
Pe de altă parte, introducerea și dezvoltarea noilor tehnologii în domeniul juridic a implicat o reajustare a modalității de prestare a asistenței juridice efective. Astfel, prin introducerea unor produse dedicate susținerii activității juridice, respectiv diferite tipuri de produse bazate pe AI, machine learning și de automatizare generală a unor procese, activitatea avocatului a fost, și cu siguranță va fi și în continuare, chiar într-o proporție mai mare, degrevată de anumite procese cronofage și cu plus-valoare redusă pentru client.
Totodată, în contextul digitalizării, accelerate în ultimul an, interacțiunea avocatului cu autoritățile a cunoscut o dimensiune nouă, mult mai eficientă. Spre exemplu, implementarea dosarului electronic la nivelul instanțelor precum și încetățenirea comunicării actelor procedurale prin email între părți și cu instanța de judecată, a scutit timpul și resursele tuturor participanților la actul de justiție. De asemenea, susținerea pledoariilor prin intermediul videoconferințelor, chiar dacă acest instrument nu a fost uzitat pe scară largă de către instanțele de drept comun ci a fost mai degrabă un instrument ce a câștigat și mai multă credibilitate în procedurile de arbitraj, intern și internațional (unde era folosit și înainte) și-a dovedit eficiența negreșit.
Wolters Kluwer România: Până acum, în carieră sau în viața personală, v-ați întâlnit cu aplicații sau softuri care folosesc Inteligența Artificială? Ați fost mulțumită de rezultate?
Av. Alexandra Rădulescu: Da. produsele dedicate avocaților și care folosesc un tip de AI au devenit deja relativ răspândite. Experiența mea cu aceste produse este relativ mulțumitoare, însă trebuie să precizez că, mai ales în cazul produselor bazate pe machine learning, calitatea rezultatelor este generată de calitatea și cantitatea datelor puse la dispoziție și efortul dedicat selecției și inputului datelor. Pentru ca un program bazat pe machine learning să își atingă adevăratul potențial și să reprezinte un real ajutor pentru avocat, acesta din urmă trebuie să dedice un timp destul de lung pentru trainingul AI într-un domeniu foarte specific.
Wolters Kluwer România: Care sunt activitățile zilnice ale dvs., ca avocat, unde considerați că puteți fi susținută de Inteligența Artificială?
Av. Alexandra Rădulescu: Sunt câteva arii în care intervenția AI sau a automatizării proceselor în general ar scuti foarte multe resurse. Lăsând la o parte sfera proceselor administrative (contractare, facturare etc), un AI corect „învățat” și implementat poate susține activitatea avocatului în zona de cercetare și selectare a legislației și precedentelor relevante, poate genera opinii juridice pe subiecte specifice, poate genera diferite documente comerciale ori procedurale, poate identifica din documentele ce îi sunt puse la dispoziție anumite comportamente sancționate de legislație, putând astfel funcționa foarte bine pentru zona de audit de conformitate.
Wolters Kluwer România: Cât de deschisă considerați că este avocatura din România în a urma tendințele tehnologice de la nivel global? Ce funcții/servicii rămân proprii avocatului și ce îi putem rezerva Inteligenței Artificiale?
Av. Alexandra Rădulescu: Avocatura din România și-a arătat deschiderea pentru implementarea tuturor soluțiilor tehnologice, însă la acest moment aceste tehnologii nu sunt folosite pe scară largă la nivel național având în vedere costurile, și în general resursele antamate de implementarea unor astfel de tehnologii, costuri și resurse care nu sunt accesibile oricărui avocat.
În ceea ce privește împărțirea eventualelor „competențe” între avocat și AI, la acest moment delimitarea este destul de clară, partea de automatizare putând fi în fapt trecută în sfera AI, pe când activitățile care presupun demersuri interpretative precum și cele care antamează creativitatea avocatului, rămân, cel puțin pe moment de apanajul acestuia din urmă. Cu toate acestea, în mod evident inteligența artificială dedicată domeniului juridic va evolua în timp și va putea fi folosită extensiv și în procesele ce presupun, cu predilecție, creativitate.
Wolters Kluwer România: Care ar fi abilitățile-cheie pe care consideraţi că ar trebui să le dobândească avocații pentru a ține pasul cu tehnologia? Cum vă imaginaţi că va arăta o zi din viața unui avocat peste 20 de ani?
Av. Alexandra Rădulescu: În primul rând avocații ar trebui să dobândească sau să îți îmbunătățească abilitățile și cunoștințele în domeniul digital astfel încât digitalul să devină o a doua natură și un banal cotidian în activitatea lor.
Avocații ar trebui deci să se educe suficient pentru a înțelege cum funcționează diferitele tipuri de tehnologii pe care le pot uzita în activitatea lor și a alege, sau de ce nu, a dezvolta de la zero, produse care se potrivesc cel mai bine activității desfășurate și care îi degrevează de munca necreativă.
Într-o lume în care volumul de date devine copleșitor pentru a fi procesat de oameni, trebuie să intervină ajutorul inteligenței artificiale pentru a permite avocatului să se concentreze pe rezolvarea strategică, corelată și holistică, a problemelor clientului său, acesta fiind principala arie în care cred că se va orienta activitatea avocatului viitorului.
Pot doar să sper că o zi din viața avocatului viitorului va fi mult mai scurtă, în componenta sa profesională, datorită inteligenței artificiale care va prelua o parte din activitate, și va fi mult mai creativă. Totodată, având mai mult timp liber pentru cunoaștere creativă, noi soluții, idei și teorii se pot naște cu reală plus valoare pentru client.
Wolters Kluwer România: Ar trebui să ne temem de A.I.? Vor fi avocații ajutați sau înlocuiți de roboți? Cum v-aţi raporta la un judecător-robot?
Av. Alexandra Rădulescu: Cu siguranță nu avem de ce să ne temem de AI. În componenta sa funcțională, AI ne va ajuta să ajungem la un focus pe creativitate. Principiile de protecție și etică ce vor trebui urmate în dezvoltarea, implementarea și folosirea AI vor elimina orice îngrijorări în privința securității folosirii AI pe scară largă. În acest sens Uniunea Europeană și-a definit deja strategia privitoare la AI, favorizând o abordare “human-centric” a inteligenței artificiale.
Avocații vor continua să fie ajutați de AI, iar apoi, treptat, pe măsură ce sunt eliminate, de asemenea cu ajutorul AI, neclaritățile ori lipsa de corelare a legislației, lipsa de uniformitate a practicii, disputele, și se va asigura conformitatea oricărui participant cu legislația, activitatea avocaților va fi redusă în formatul său clasic, cel puțin.
În măsura în care vom ajunge la implementarea unui sistem de soluționare a disputelor prin AI, este foarte posibil ca interacțiunea avocatului cu AI-judecător să nu mai fie necesară oricum. Dar, făcând un exercițiu de imaginație în privința unui sistem hibrid avocat uman – judecător AI, cred că cel puțin îngrijorările privind eventuala parțialitate (conștientă sau nu) a instanței, cunoașterea în detaliu a legislației și a cazului ori posibilitatea erorilor judiciare vor fi mult diminuate.
Av. Alexandra Rădulescu, partener (avocat asociat) al firmei de avocatură Simion&Baciu
Expertiza Alexandrei include consilierea și reprezentarea clienților în fața Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț a României și a Curții Internaționale de Arbitraj ICC, în cauzele cu sediul arbitrajului la Paris, Viena și București.
Alexandra a reprezentat clienți în diferite dosare de litigii de concurență, acționând atât pentru reclamanți, în litigii privind anularea deciziilor de sancționare și a deciziilor de privilegiu legal emise de Consiliul Român al Concurenței, cât și pentru inculpații în cererile inițiate de concurenți sau care provin din sau în legătură cu investigațiile antitrust efectuate de Consiliul Român al Concurenței.
În ceea ce privește litigiile administrative generale, Alexandra a reprezentat clienți în fața instanțelor judecătorești în dispute împotriva diferitelor autorități de stat, inclusiv ANAF și Administrația Fondului de Mediu, în litigii fiscale și vamale, Guvernul, diferite ministere și agenții de stat, în litigii administrative și de reglementare, privind achizițiile publice ș.a.
În ceea ce privește litigiile comerciale, Alexandra are o bogată experiență în litigiile privind construcțiile, disputele corporative și conflictele dintre acționari, încălcările contractuale ș.cl.
Alexandra a acționat și pentru clienți în legătură cu cererile de insolvență, fie din partea debitorului sau a creditorului, cât și în cadrul restructurării extrajudiciare.
