Sintact.ro – OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor
CAPITOLUL II: Cerinţe generale
Art. 12: Răspunderea extinsă a producătorilor
(1)În vederea prevenirii, reutilizării, reciclării şi a altor tipuri de valorificare a deşeurilor, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului promovează sau, după caz, propune măsuri cu caracter legislativ şi/sau ghiduri, recomandări, prin care producătorul produsului, persoana fizică autorizată sau persoana juridică care, cu titlu profesional, proiectează, produce, prelucrează, tratează, vinde ori importă produse este supus unui regim de răspundere extinsă a producătorului.
(2)Măsurile prevăzute la alin. (1) includ următoarea listă care nu este exhaustivă:
a)încurajarea proiectării de produse şi de componente de produse care să aibă un impact redus asupra mediului şi care să genereze o cantitate scăzută de deşeuri în timpul producerii şi al utilizării ulterioare şi asigurarea valorificării şi eliminării produselor care au devenit deşeuri în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi ale art. 20;
b)încurajarea producţiei, dezvoltării şi comercializării de produse şi de componente de produse cu utilizări multiple, care conţin materiale rezultate din reciclare durabile din punct de vedere tehnic şi care, după ce devin deşeuri, pot fi valorificate şi eliminate corespunzător, în condiţii de siguranţă pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei;
c)acceptarea produselor returnate şi a deşeurilor rezultate după ce produsele nu mai sunt folosite şi asigurarea gestionării ulterioare a acestora fără a crea prejudicii asupra mediului sau sănătăţii populaţiei, precum şi asumarea răspunderii financiare;
d)punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor;
e)impactul produselor pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă, de ierarhia deşeurilor şi, după caz, de potenţialul de reciclare multiplă.
(3)În vederea aplicării răspunderii extinse a producătorului se iau în considerare fezabilitatea tehnică şi viabilitatea economică, efectele globale asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, precum şi impactul social, cu respectarea necesităţii de a asigura buna funcţionare a pieţei interne.
(4)Răspunderea extinsă a producătorilor se aplică cu respectarea responsabilităţilor prevăzute la art. 22 alin. (1), art. 23 şi legislaţiei privind produsele, iar în cazul unui conflict între prezenta ordonanţă de urgenţă şi Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare, acestea din urmă prevalează în cazul aplicării răspunderii extinse a producătorilor.
(5)În vederea asigurării unor condiţii uniforme de aplicare a obligaţiilor, producătorii de echipamente electrice şi electronice, producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să implementeze răspunderea extinsă a producătorilor definită potrivit pct. 30 din anexa nr. 1 şi să se conformeze cu prevederile ordinului prevăzut la alin. (15) în termen de 9 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6)Obligaţiile producătorilor de echipamente electrice şi electronice, producătorilor de baterii şi acumulatori portabili, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare, rezultate de la produsele pe care le introduc pe piaţă, se realizează:
a)individual;
b)prin intermediul unei persoane juridice autorizate de comisia de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor prevăzută la alin. (14) şi reprezintă transferul de responsabilitate, pe bază de contract, către o organizaţie colectivă înfiinţată potrivit legislaţiei specifice respectivelor fluxuri de deşeuri.
(7)Pentru schemele de răspundere extinsă a producătorului promovate sau, după caz, propuse potrivit prevederilor alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului:
a)defineşte în mod clar rolurile şi responsabilităţile tuturor celor implicaţi, inclusiv ale producătorilor care introduc produsele pe piaţa naţională, ale organizaţiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului în numele acestora, ale operatorilor publici şi privaţi care gestionează deşeurile, ale autorităţilor locale şi, după caz, ale operatorilor economici care reutilizează sau pregătesc deşeurile pentru reutilizare, precum şi ale întreprinderilor de tip economie socială şi solidară;
b)defineşte, în conformitate cu ierarhia deşeurilor, obiective de gestionare a deşeurilor relevante pentru schema de răspundere extinsă a producătorului, pentru a atinge cel puţin obiectivele cantitative prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, de Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 212/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte obiective cantitative şi/sau calitative considerate a fi relevante pentru schema de răspundere extinsă a producătorului;
c)asigură implementarea unui sistem de raportare care să colecteze datele referitoare la produsele introduse pe piaţa naţională de producătorii cărora li se aplică răspunderea extinsă a producătorului şi date privind colectarea şi tratarea deşeurilor rezultate de la aceste produse, cu specificarea, după caz, a fluxurilor de materiale, precum şi a datelor relevante referitoare la obligaţiile prevăzute la lit. b);
d)asigură tratament egal tuturor producătorilor, fără a impune producătorilor sarcini disproporţionate, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii sau pentru cantităţi mici de produse;
e)se asigură prin campanii de informare şi conştientizare ca deţinătorii de deşeuri, care fac obiectul unor scheme de răspundere extinsă a producătorului, să fie informaţi cu privire la prevenirea producerii de deşeuri, la centrele de refolosire, pregătire pentru refolosire, la sistemele de preluare şi colectare şi la prevenirea aruncării necontrolate a acestora;
f)stabileşte măsuri, inclusiv stimulente, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru ca deţinătorii de deşeuri să îşi îndeplinească obligaţia de a încredinţa deşeurile către sistemele de colectare separată;
g)se asigură că sumele plătite de către producător cu titlu de contribuţii financiare pentru conformarea cu obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului acoperă următoarele costuri pentru produsele pe care le introduce pe piaţa naţională:
(i)costurile de colectare separată, de transport şi tratare, inclusiv tratarea necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de gestionare a deşeurilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, precum şi costurile necesare pentru atingerea altor obiective prevăzute la lit. b), luând în calcul veniturile obţinute din reutilizare, din vânzarea ca materii prime secundare a materialelor provenite din produsele lor sau din garanţiile nerevendicate;
(ii)costurile pentru furnizarea informaţiilor adecvate deţinătorilor de deşeuri, în conformitate cu lit. e);
(iii)costurile de colectare şi raportare a datelor potrivit alin. (7) lit. c);
h)asigură, în cazul îndeplinirii în mod colectiv a obligaţiilor de răspundere extinsă a producătorului:
(i)existenţa, acolo unde este posibil, a unor costuri distincte pentru tipuri de produse sau pentru grupe de produse similare, în principal luând în considerare durabilitatea lor, posibilitatea de a fi reparate sau reutilizate, reciclabilitatea lor şi conţinutul de substanţe periculoase, într-o abordare a întregului ciclu de viaţă aliniat cu cerinţele relevante stabilite de legislaţia Uniunii Europene în baza criteriilor armonizate pentru asigurarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne europene;
(ii)ca toate costurile de gestionare a deşeurilor să nu le depăşească pe cele necesare furnizării serviciilor de gestionare eficientă din punct de vedere economic, iar acestea să fie stabilite în mod transparent.
(8)Prevederile alin. (7) lit. g) nu se aplică în cazul schemelor stabilite în baza Legii nr. 212/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(9)Producătorii sau organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a)să desfăşoare activitatea, cel puţin la nivelul unui judeţ, în mediul urban şi rural, fără a se limita la localităţile acoperite de serviciul de salubrizare;
b)să gestioneze o gamă de produse şi materiale bine definite, cu precizarea tipurilor de deşeuri gestionate;
c)să asigure o disponibilitate corespunzătoare de sisteme de colectare în aria geografică în care îşi desfăşoară activitatea;
d)să aibă resursele financiare sau, după caz, financiare şi operaţionale pentru îndeplinirea obligaţiilor potrivit răspunderii extinse a producătorilor;
e)să instituie un mecanism de audit intern, după caz, completat cu un audit independent pentru evaluarea:
(i)managementului financiar, inclusiv conformarea cu prevederile referitoare la costuri;
(ii)calităţii datelor raportate, inclusiv cerinţele Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, cu modificările ulterioare;
f)să facă publice informaţiile privind îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alin. (7) lit. b);
g)în cazul organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului, să facă publice informaţiile privind:
(i)acţionarii/asociaţii şi membrii;
(ii) contribuţiile/tarifele plătite de producători pe unitatea de produs sau pe tona de produs introdus pe piaţa naţională;
(iii)procedura de selectare a operatorilor economici care gestionează deşeurile respective.
(10)Producătorii sau organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului trebuie să asigure continuitatea organizării serviciilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje pe parcursul întregului an, chiar dacă obiectivele minime în sarcina lor au fost îndeplinite.
(11)Producătorii sau organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului pun în aplicare măsurile care le revin în materie de răspundere extinsă, inclusiv în cazul vânzărilor la distanţă, şi se asigură că mijloacele financiare sunt corect utilizate şi că toţi operatorii publici şi privaţi implicaţi în punerea în aplicare a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor raportează date fiabile.
(12)Producătorii de produse stabiliţi în alt stat membru sau ţară terţă care introduc produse pe teritoriul României sunt obligaţi să numească o persoană juridică stabilită pe teritoriul naţional drept reprezentant autorizat în scopul îndeplinirii obligaţiilor care îi revin unui producător sau în temeiul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor.
(13)În scopul monitorizării şi verificării respectării obligaţiilor ce îi revin unui producător al unui produs în temeiul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin ordine de ministru specifice fiecărui flux de deşeuri acoperit de aceste scheme, adoptate într-un termen util care să facă posibilă ducerea lor la îndeplinire, prevede cerinţe, cum ar fi înregistrarea, informarea şi raportarea, care trebuie îndeplinite de o persoană fizică sau juridică care urmează să fie numită reprezentant autorizat pe teritoriul lor.
(14)Pentru autorizarea şi supravegherea implementării îndeplinirii în mod colectiv a obligaţiilor privind răspunderea extinsă a producătorului, se înfiinţează în cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului Comisia de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor, denumită în continuare Comisia, din care face parte şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei.
(15)Structura specifică şi regulamentul de funcţionare ale Comisiei aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 64/2019 pentru aprobarea structurii specifice şi a regulamentului de funcţionare a Comisiei de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor, cu modificările ulterioare, se modifică, după caz, prin ordin de ministru.
(16)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură un dialog regulat între părţile interesate pertinente, implicate în punerea în aplicare a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor, inclusiv între producători şi distribuitori, operatorii privaţi sau publici care se ocupă de deşeuri, autorităţile locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, organizaţiile societăţii civile şi, dacă este cazul, actorii economiei sociale, reţelele de reparare şi reutilizare şi operatorii care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare.
(17)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi schemele de răspundere extinsă a producătorului pun la dispoziţia publicului informaţiile în temeiul prezentului articol în măsura în care acestea nu aduc atingere asigurării confidenţialităţii informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene relevant şi cu dreptul intern relevant.
(18)Se derogă de la procedura aprobării tacite potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările şi completările ulterioare, autorizarea şi supravegherea implementării îndeplinirii în mod colectiv a obligaţiilor privind răspunderea extinsă a producătorului.
Art. 13: Prevenirea generării deşeurilor
(1)Autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniul economiei, finanţelor, cercetării, prin intermediul strategiilor, programelor şi politicilor sectoriale, precum şi al ghidurilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern, după caz:
a)promovează şi sprijină modelele durabile de consum şi de producţie;
b)încurajează conceperea, fabricarea şi utilizarea produselor care sunt eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, sunt durabile inclusiv în ceea ce priveşte durata de viaţă şi absenţa perimării programate, pot fi reparate, reutilizate şi modernizate;
c)vizează produsele care conţin materii prime de importanţă critică în scopul de a preveni transformarea acestora în deşeuri;
d)încurajează, după caz, şi fără a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală, disponibilitatea pieselor de schimb, a manualelor de instrucţiuni, a informaţiilor tehnice sau a altor instrumente, a echipamentelor sau programelor informatice care permit repararea şi reutilizarea produselor fără a le compromite calitatea şi siguranţa;
e)promovează reducerea conţinutului de substanţe periculoase în materiale şi produse, fără a aduce atingere cerinţelor legale armonizate prevăzute la nivelul Uniunii Europene referitoare la respectivele materiale şi produse.
(2)Sub coordonarea autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, autoritatea publică centrală din domeniul economiei, prin intermediul strategiilor, programelor şi politicilor sectoriale, precum şi al ghidurilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern, după caz:
a)încurajează reutilizarea produselor şi instituirea de scheme care promovează activităţile de reparare şi reutilizare, inclusiv, în special, pentru echipamentele electrice şi electronice, textile şi mobilă, precum şi pentru ambalaje şi materialele şi produsele folosite în construcţii;
b)dezvoltă şi sprijină campanii de informare în scopul sensibilizării cu privire la prevenirea generării şi abandonării deşeurilor.
(3)Orice furnizor al unui articol, potrivit definiţiei prevăzute la art. 3 pct. 33 din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, pune la dispoziţia Agenţiei Europene pentru Produse Chimice informaţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) din regulamentul menţionat, utilizând baza de date dezvoltată de Agenţia Europeană pentru Produse Chimice potrivit art. 9 alin. (2) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu modificările ulterioare.
(4)Autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul transporturilor şi infrastructurii, prin intermediul strategiilor, programelor şi politicilor sectoriale, precum şi al ghidurilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern, promovează prevenirea generării de deşeuri marine ca o contribuţie la obiectivul de dezvoltare durabilă al Organizaţiei Naţiunilor Unite referitor la prevenirea şi reducerea semnificativă a poluării marine, de toate tipurile.
(5)Operatorii economici prevăzuţi la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, cu modificările ulterioare, din întregul lanţ agroalimentar, indiferent de forma de organizare, iau măsuri pentru:
a)reducerea generării de deşeuri alimentare în cadrul producţiei primare, al prelucrării şi fabricării, al comerţului cu amănuntul şi al altor tipuri de distribuţie de produse alimentare, al restaurantelor şi al serviciilor de alimentaţie, precum şi al gospodăriilor, drept contribuţie la realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă al Organizaţiei Naţiunilor Unite referitor la reducerea cu 50% a deşeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel mondial, în reţeaua de comerţ cu amănuntul şi la consumator şi referitor la reducerea pierderilor de produse alimentare în lanţurile de producţie şi distribuţie până în anul 2030;
b)încurajarea donaţiilor de produse alimentare şi alte forme de redistribuire pentru consumul uman, acordând prioritate uzului uman faţă de hrana pentru animale şi faţă de prelucrarea ulterioară în produse nealimentare.
(6)Operatorii economici generatori de deşeuri iau măsuri pentru:
a)reducerea volumului deşeurilor generate, în special al deşeurilor care nu pot fi pregătite pentru reutilizare sau reciclare;
b)reducerea generării de deşeuri în cadrul proceselor legate de producţia industrială, extracţia mineralelor, fabricare, construcţii şi desfiinţări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.
(7)Autorităţile care au competenţe în identificarea activităţilor ce generează deşeuri gestionate necorespunzător, în special în mediul natural şi în cel marin, au obligaţia de a furniza autorităţii publice centrale în domeniul economiei informaţiile necesare pentru adoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni şi a reduce deşeurile aruncate provenite de la astfel de produse, iar în cazul în care decid să îndeplinească această obligaţie prin aplicarea pe piaţă a unor măsuri restrictive, acestea se asigură că restricţiile respective sunt proporţionale şi nediscriminatorii.
Art. 14
(1)Autorităţile publice care deţin date/informaţii privind produsele supuse măsurilor de prevenire, precum şi cele referitoare la gestionarea deşeurilor au obligaţia de a le transmite anual autorităţilor prevăzute la art. 13, care trebuie să monitorizeze şi să evalueze progresul înregistrat în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării deşeurilor, prin utilizarea de indicatori şi obiective calitative sau cantitative corespunzătoare, elaborate de fiecare instituţie în parte pe domeniul de activitate, urmărind în special cantitatea de deşeuri generate, exprimată în tone.
(2)Autorităţile administraţiei publice centrale prevăzute la art. 13 alin. (2) monitorizează şi evaluează punerea în aplicare a măsurilor adoptate de către acestea privind reutilizarea, măsurând gradul de reutilizare pe baza Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/19 a Comisiei din 18 decembrie 2020 de stabilire a unei metodologii comune şi a unui format pentru raportarea privind reutilizarea în conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului [notificată cu numărul C (2020) 8976], privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.
(3)Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului instituie prin intermediul strategiilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern măsuri în materie de prevenire a generării de deşeuri alimentare.
(4)Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul protecţiei mediului monitorizează, respectiv evaluează punerea în aplicare a măsurilor instituite în materie de prevenire pe baza metodologiei comune stabilite de Comisia Europeană în Decizia delegată (UE) 2019/1.597 a Comisiei din 3 mai 2019 de completare a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive în ceea ce priveşte o metodologie comună şi cerinţele minime de calitate pentru măsurarea uniformă a nivelurilor de deşeuri alimentare, începând cu primul an calendaristic întreg după adoptarea acestui act.
(5)Autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul economiei şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului adoptă prin ordin comun sau propun pentru aprobare prin hotărâre a Guvernului, după caz, norme pentru punerea în aplicare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/19, inclusiv raportarea către Comisia Europeană.
(6)Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, adoptă prin ordin comun sau propune prin hotărâre a Guvernului, după caz, norme pentru punerea în aplicare a prevederilor Deciziei delegate (UE) 2019/1.597.
Art. 15: Valorificarea deşeurilor
(1)Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia de a se asigura că deşeurile sunt pregătite pentru reutilizare, reciclate sau sunt supuse altor operaţiuni de valorificare, în conformitate cu prevederile art. 4 şi art. 21.
(2)Unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile au următoarele obligaţii:
a)să deţină spaţii special amenajate pentru stocarea deşeurilor în condiţii care să garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană şi deteriorării calităţii mediului;
b)să evite formarea de stocuri de deşeuri care urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătăţii populaţiei;
c)să adopte cele mai bune tehnici disponibile în domeniul valorificării deşeurilor.
(3)Producătorii/deţinătorii de deşeuri vor îndeplini aceeaşi obligaţie ca cea prevăzută la alin. (2) lit. a).
Art. 16
(1)Pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri, în cazul în care acest lucru este necesar, pentru respectarea prevederilor art. 15 şi pentru facilitarea sau îmbunătăţirea pregătirii pentru reutilizare, reciclării şi altor operaţiuni de valorificare, au obligaţia să colecteze deşeurile separat şi să nu le amestece cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite.
(2)Operatorii economici care colectează şi/sau transportă deşeuri au obligaţia de a le verifica vizual dacă sunt separate corespunzător şi de a le prelua separat şi a nu le amesteca în timpul transportului cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite.
(3)Este interzisă incinerarea deşeurilor colectate separat pentru pregătirea pentru reutilizare şi reciclare în temeiul art. 17 alin. (1)-(4) şi al art. 33, cu excepţia deşeurilor care provin din operaţiuni de tratare ulterioară a deşeurilor colectate separat, pentru care incinerarea reprezintă rezultatul optim din punct de vedere ecologic în conformitate cu art. 4.
(4)Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului poate autoriza din punctul de vedere al protecţiei mediului, în baza procedurilor generale stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului sau ANPM, derogări de la alin. (1), cu condiţia să fie îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a)colectarea amestecată a anumitor tipuri de deşeuri nu le afectează potenţialul de a fi supuse pregătirii pentru reutilizare, reciclării sau altor operaţiuni de valorificare în conformitate cu art. 4, iar operaţiunile respective produc un rezultat de o calitate comparabilă cu cea obţinută în urma colectării separate;
b)colectarea separată nu produce rezultatul optim din punct de vedere ecologic dacă se ţine seama de impactul integral asupra mediului al gestionării fluxurilor corespunzătoare de deşeuri;
c)colectarea separată nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, având în vedere bunele practici de colectare a deşeurilor;
d)colectarea separată ar presupune costuri economice disproporţionate, având în vedere costurile generate de impactul negativ asupra sănătăţii şi mediului al colectării şi tratării deşeurilor mixte, potenţialul unor îmbunătăţiri în materie de eficienţă în colectarea şi tratarea deşeurilor, veniturile provenite din vânzarea de materii prime secundare, precum şi aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” şi răspunderea extinsă a producătorilor.
(5)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi ANPM reexaminează derogările acordate în temeiul alin. (4), ţinând seama de bunele practici aplicate în colectarea separată a deşeurilor şi ghidurile/orientările/normele adoptate de Comisia Europeană în materie de gestionare a deşeurilor.
(6)Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se respecta alin. (1) şi a se facilita sau îmbunătăţi valorificarea, adoptă măsurile pentru a elimina, înainte sau în timpul valorificării, substanţele periculoase, amestecurile şi componentele provenite de la deşeuri periculoase, pentru a fi tratate în conformitate cu prevederile art. 4 şi art. 21.
(7)ANPM, până la data de 31 decembrie 2021, transmite Comisiei Europene un raport privind punerea în aplicare a prezentului articol în ceea ce priveşte deşeurile municipale şi biodeşeurile, inclusiv privind acoperirea materială şi teritorială a colectării separate şi eventualele derogări în temeiul alin. (4).
Art. 17
(1)Autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului sau economiei adoptă sau, după caz, propun prin intermediul ghidurilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern, în funcţie de domeniul de reglementare, măsuri adecvate pentru promovarea activităţilor de pregătire pentru reutilizare, în special prin încurajarea instituirii şi sprijinirea reţelelor de pregătire pentru reutilizare şi de reparare, prin facilitarea, atunci când acest lucru este compatibil cu gestionarea corespunzătoare a deşeurilor, a accesului reţelelor respective la deşeurile deţinute de sistemele sau instalaţiile de colectare, care pot fi pregătite pentru reutilizare, însă nu sunt prevăzute să fie pregătite pentru reutilizare de respectivele sisteme sau instalaţii, şi prin promovarea utilizării instrumentelor economice, a criteriilor aplicabile achiziţiilor publice, a obiectivelor cantitative sau a altor măsuri.
(2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului promovează reciclarea de înaltă calitate şi, în acest scop instituie colectarea separată a deşeurilor cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (1) dacă nu se aplică art. 16 alin. (4).
(3)Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri cu condiţia respectării prevederilor art. 16 alin. (1) şi (4) introduc colectarea separată cel puţin pentru hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile.
(4)Titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare emise de către autoritatea administraţiei publice locale, centrale sau de către instituţiile abilitate să autorizeze lucrările de construcţii cu caracter special are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţare, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghips pentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii, precum şi de a lua măsuri de promovare a demolărilor selective pentru a permite eliminarea şi manipularea în condiţii de siguranţă a substanţelor periculoase pentru a facilita reutilizarea şi reciclarea de înaltă calitate prin eliminarea materialelor nevalorificabile.
(5)Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:
a)să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;
b)să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, minim pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării;
c)să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 55% din masă;
d)să atingă, până în anul 2030 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 60% din masă;
e)să atingă, până în anul 2035 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 65% din masă;
f)să includă în caietele de sarcini şi în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, în aplicarea principiilor prevăzute la art. 3 din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, tarife distincte pentru activităţile desfăşurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a);
g)să stabilească şi să includă în caietele de sarcini, în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare şi în regulamentele serviciului de salubrizare indicatori de performanţă pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare, care să cuprindă indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 5, astfel încât să atingă obiectivele de reciclare prevăzute la lit. b)-e) şi penalităţi pentru nerealizarea lor;
h)să implementeze, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instrumentul economic “plăteşte pentru cât arunci”, bazat pe unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
(i)volum;
(ii)frecvenţă de colectare;
(iii)greutate;
(iv)saci de colectare personalizaţi;
i)să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife/taxe distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiunile aplicate în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător cele două fluxuri de deşeuri;
j)să includă în tarifele/taxele prevăzute la lit. i) pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a) contribuţia pentru economia circulară prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru deşeurile destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;
k)să includă în tarifele/taxele prevăzute la lit. i) pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), contribuţia pentru economia circulară prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru deşeurile destinate a fi eliminate prin depozitare;
l)să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contribuţiei pentru economia circulară pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;
m)să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze activitatea de colectare a deşeurilor provenite de la lucrări pentru care nu este necesară emiterea unei autorizaţii de construire/desfiinţare potrivit art. 11 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
n)să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze activitatea de colectare a deşeurilor provenite de la lucrări de construcţii abandonate pe teritoriul lor administrativ.
(6)Producătorii au obligaţia să acopere costurile de gestionare a deşeurilor din deşeurile municipale pentru care se aplică răspunderea extinsă a producătorului stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă şi prin Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 212/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(7)Titularii pe numele cărora au fost emise autorizaţii de construire şi/sau desfiinţare potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din anexa la Decizia Comisiei din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
Art. 18
(1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate să solicite Comisiei Europene amânarea cu până la 5 ani a termenelor stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (c)-(e) dacă a pregătit pentru reutilizare şi a reciclat mai puţin de 20% sau a eliminat prin depozitare peste 60% din deşeurile sale municipale generate în 2013, potrivit datelor indicate în chestionarul comun al OCDE şi Eurostat.
(2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cel târziu cu 24 de luni înainte de expirarea termenelor prevăzute art. 17 alin. (5) lit. (c)-(e), informează Comisia Europeană cu privire la intenţia sa de a amâna termenul respectiv şi prezintă un plan de implementare în conformitate cu anexa nr. 6.
(3)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în cazul amânării termenului de îndeplinire a obiectivelor în conformitate cu alin. (1), ia măsurile necesare pentru ca rata de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale să crească după cum urmează:
a)la minimum 50% până în anul 2025 în cazul amânării termenului stabilit pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la art. 17 alin. (5) lit. (c);
b)la minimum 55% până în anul 2030 în cazul amânării termenului stabilit pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la art. 17 alin. (5) lit. (d);
c)la minimum 60% până în anul 2035 în cazul amânării termenului stabilit pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la art. 17 alin. (5) lit. (e).
(4)Planul de implementare prevăzut la alin. (2) se revizuieşte la solicitarea Comisiei Europene şi se transmite în termen de 3 luni de la primirea solicitării.
Art. 19: Reguli pentru calcularea îndeplinirii obiectivelor
(1)Pentru a calcula dacă s-au îndeplinit obiectivele prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (c)-(e) şi la art. 18 alin. (1) şi (2):
a)ANPM calculează cantitatea deşeurilor municipale generate şi pregătite pentru reutilizare sau reciclate într-un an calendaristic;
b)cantitatea deşeurilor municipale pregătite pentru reutilizare se calculează ca fiind cantitatea produselor sau a componentelor produselor care au devenit deşeuri municipale şi care au fost supuse tuturor operaţiunilor necesare de verificare, curăţare sau reparare pentru a se permite reutilizarea lor fără nicio operaţiune suplimentară de sortare sau pre-tratare;
c)cantitatea deşeurilor municipale reciclate se calculează ca fiind cantitatea deşeurilor care, după ce au fost supuse tuturor operaţiunilor necesare de verificare, sortare şi altor operaţiuni preliminare pentru eliminarea materialelor uzate care nu sunt vizate de operaţia de reprocesare respectivă pentru asigurarea unei înalte calităţi a reciclării, intră în operaţiunea de reciclare unde deşeurile sunt, de fapt, reprelucrate în produse, materiale sau substanţe;
d)cantitatea de deşeuri municipale biodegradabile care intră în tratare aerobă sau anaerobă poate fi considerată ca fiind reciclată în cazul în care tratarea generează compost, digestat sau alte materiale într-o cantitate a conţinutului reciclat similară cu cea a materialelor iniţiale, care urmează să fie utilizat ca produs, material sau substanţă reciclată.
(2)În sensul alin. (1) lit. (c), cantitatea deşeurilor municipale reciclate se măsoară în tone la momentul în care deşeurile intră în operaţiunea de reciclare.
(3)Prin excepţie de la alin. (1), cantitatea deşeurilor municipale reciclate poate fi cântărită la finalul unei operaţiuni de sortare cu condiţia ca:
a)deşeurile rezultate respective să fie reciclate ulterior;
b)cantitatea materialelor sau a substanţelor care sunt eliminate prin operaţiuni ulterioare înainte de operaţiunea de reciclare, nefiind reciclate ulterior, să nu fie inclusă în cantitatea deşeurilor raportate ca reciclate.
(4)Pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), alin. (2) şi (3), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului instituie un sistem eficace de control al calităţii şi de trasabilitate a deşeurilor municipale, gestionat de către Administraţia Fondului pentru Mediu, sistemul conţinând localizarea, istoricul cantităţilor şi a operaţiunilor de gestionare a deşeurilor municipale, precum colectarea, transportul, reciclarea şi după caz valorificarea, sortarea şi eliminarea prin identificare electronică.
(5)Pentru a se garanta fiabilitatea şi exactitatea datelor acumulate referitoare la deşeurile reciclate, sistemul prevăzut la art. 71 alin. (4) constă în registre electronice înfiinţate în temeiul art. 48 alin. (7) şi (8) sau în specificaţii tehnice pentru cerinţele de calitate aplicabile deşeurilor sortate sau în ratele medii ale pierderii de deşeuri sortate pentru diferite tipuri de deşeuri şi, respectiv, practicile de gestionare a deşeurilor.
(6)Ratele medii ale pierderilor în urma procesului de sortare, aplicate potrivit alin. (3), se utilizează numai în cazurile în care nu pot fi obţinute date fiabile şi se calculează pe baza regulilor de calcul prevăzute în deciziile delegate adoptate de către Comisia Europeană.
(7)Începând cu 1 ianuarie 2027, ANPM consideră biodeşeurile municipale care intră în tratare aerobă sau anaerobă ca fiind reciclate numai dacă au fost colectate separat sau au fost separate la sursă, conform art. 33.
(8)Cantitatea de deşeuri care nu mai sunt considerate deşeuri în urma unei operaţiuni de pregătire înainte de reprocesare poate fi considerată reciclată şi inclusă de ANPM în calculul obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (c)-(e) şi la art. 18 alin. (1) numai dacă materialele în cauză sunt destinate reprocesării ulterioare în produse, materiale sau substanţe ce vor fi folosite în scopul iniţial sau în alte scopuri.
(9)Materialele care nu mai au statutul de deşeu şi care urmează să fie folosite drept combustibil sau pentru un alt mod de generare a energiei sau care urmează să fie incinerate, folosite pentru rambleiere sau eliminate în depozitele de deşeuri nu sunt luate în calcul la îndeplinirea obiectivelor de reciclare prevăzute la art. 17 alin. (5).
(10)Pentru a calcula dacă s-au îndeplinit obiectivele prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (c)-(e) şi la art. 18 alin. (1), ANPM consideră reciclarea metalelor separate după incinerarea deşeurilor municipale, cu condiţia ca metalele reciclate să îndeplinească criteriile de calitate prevăzute în actul adoptat de Comisia Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene care reglementează normele pentru calculul, verificarea şi raportarea datelor, în special în ceea ce priveşte metodologia comună pentru calculul greutăţii metalelor care au fost reciclate.
(11)În cazul în care în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (b)-(e) şi art. 18 alin. (1) deşeurile sunt trimise către alt stat membru în scopul reciclării sau al rambleierii sunt luate în calcul numai deşeurile colectate de pe teritoriul naţional.
(12)În cazul în care în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (b)-(e) şi art. 18 alin. (1) deşeurile sunt exportate în ţări din afara Uniunii Europene sunt luate în calcul numai deşeurile colectate de pe teritoriul naţional şi numai dacă:
a)sunt respectate prevederile alin. (4)-(6);
b)exportatorul poate demonstra că transferurile de deşeuri respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri;
c)tratarea deşeurilor în afara Uniunii Europene a avut loc în condiţii care sunt în mare parte echivalente cu cerinţele dreptului relevant al Uniunii Europene privind protecţia mediului.
(13)În cazul în care materialele obţinute în urma tratării sunt utilizate pe terenuri se consideră ca fiind reciclate numai dacă această utilizare aduce beneficii agriculturii sau ameliorării ecologice.
Art. 20: Eliminarea
(1)Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile care nu au fost valorificate potrivit art. 15 unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă, care îndeplinesc cerinţele art. 21.
(2)Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru activitatea de eliminare a deşeurilor au următoarele obligaţii:
a)să asigure eliminarea în totalitate a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b)să folosească cele mai bune tehnici disponibile şi care nu implică costuri excesive pentru eliminarea deşeurilor;
c)să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile menţionate în autorizaţia emisă de agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, ANPM, după caz, şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea.
(3)Abandonarea deşeurilor este interzisă.
(4)Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
(5)Incendierea deşeurilor de orice fel este interzisă.
Art. 21
Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea populaţiei şi fără a dăuna mediului, în special:
a)fără a genera riscuri de contaminare pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b)fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; şi
c)fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Art. 22: Costuri
(1)În conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”, costurile gestionării deşeurilor, inclusiv cele aferente infrastructurii necesare şi exploatării acesteia, urmează să fie suportate de producătorul iniţial de deşeuri sau de deţinătorii actuali ori deţinătorii anteriori ai deşeurilor.
(2)La propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 12, prin actul normativ care reglementează categoria de deşeuri se stabilesc cazurile în care costurile gestionării deşeurilor urmează să fie suportate în întregime sau parţial de către producătorul produsului din care derivă deşeul respectiv şi eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri.
(3)În cazul deşeurilor abandonate şi în cazul în care producătorul/deţinătorul de deşeuri este necunoscut, inclusiv în cazul în care proprietarul terenului pe care sunt abandonate deşeurile nu este cunoscut, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului, precum şi cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către unitatea administrativ-teritorială.
(4)După identificarea producătorului/deţinătorului de deşeuri, acesta este obligat să suporte atât cheltuielile prevăzute la alin. (3), efectuate de unitatea administrativ- teritorială, cât şi pe cele legate de acţiunile întreprinse pentru identificare.
